„Leru-i ler, leru-i ler”, cântă cu patos artiștii autohtoni în perioada sărbătorilor de iarnă. Și mai ales Ștefan Hrușcă, cel ce are și o melodie intitulată „Leru-i ler”. Totuși, puțini sunt cei care știu ce este acela „ler”. Site-ul shtiu.ro vă va explica în rândurile de mai jos ce este acela un ler.
Termenul de „ler” nu are o explicaţie exactă în Dicţionarul Explicativ al Limbii Române, însă există câteva variante cu privire la semnificația sa. Unele dintre acestea sunt credibile, altele fatasmagorice.
Conform dexonline.ro, lerul este „un cuvânt care apare ca refren în colinde, cărora le dă un anumit colorit eufonic” și care provine din latină de la „[Ha]llelu[iah, Domine]”.
Enciclopedia wikipedia susține că lerul este „o denumire specifică, mai exact un regionalism folosit în partea de nord a Transilvaniei, însemnând cuptorul unei sobe de gătit”.
Sus pe cerul instelat
Mandra stea s-a aratat
Si cu flori de mar in mana
Se coboara peste stana…
Ingerii din cer cantau,
Leru-i ler. (Ștefan Hrușcă)
Există surse care consideră că acest cuvânt este derivat din numele împăratului roman Aurelian. “Un voinic… din țara Munteniască… ne spunea, precum [ca] în țara Românească, aproape de Dunare, pe malul Oltului, să să fi văzând niște temelii ca de cetate, cărora țăranii de pe acolo lăcuitori, din bătrânii lor apucând și din colindele anului, și astăzi au luat de pomenesc: Ler Aler Domnul…”, nota cronicarul Dimitrie Cantemir în anul 1717, în lucrarea „Hronicul”. Altfel, cronicarul Miron Costin credea că ler ar proveni din cuvântul slav „lel” care înseamnă „cupidon”.
De unde vine expresia „o întorci ca la Ploiești”?
O altă sursă notează faptul că în limba maghiară, ler înseamnă vatră. Astfel, interjecția ler este folosită ca și regionalism în zona Ardealului pentru cuptorul unui anumit model de sobă de metal, care functionează pe gaz sau chiar cu lemne.
Cât despre artistul ce a dus interjecția ler la rang de mare artă, acesta are o explicație aparte referitoare la semnificația cuvântului ler. „Shtiu că multe capete luminate au încercat să-l definească. În colinde este doar un refren normal, cum este ‘flori de măr’ sau ‘florile dalbe’, deci este, pur şi simplu, un cuvânt de refren. În muzica populară, de exemplu, la refren ai ‘la-la-la’. Așa şi la colind, lerul e, pur şi simplu, un cuvânt de refren, nimic mai mult”, a explicat Ștefan Hrușcă pentru publicația Libertatea.
