Empatia este acea capacitate emoțională de a înțelege trăirile și sentimentele altei persoane. În concepția populară există un îndemn care spune: „pune-te în locul meu și vei înțelege”. Această situație se poate spune într-un fel că definește cel mai bine empatia.
Caracterul și personalitatea unei persoane sunt influențate de mai mulți factori, însă mediul în care a trăit a avut un rol determinant în modelarea capacităților sale emoționale. Astfel, un copil care a trăit înconjurat de o atmosferă lipsită de dragoste paternă și maternă va ajunge un adult lipsit de empatie. Grija pentru persoana de lângă el nu va exista și toată atenția va fi îndreptată asupra propriului sine. Cu alte cuvinte, ei vor experimenta și vor pune în practică opusul empatiei, indiferența.
Empatia ar trebui să fie dezvoltată și încurajată la copii, fiindcă în felul acesta societatea va deveni una mai bună, susțin specialiștii în domeniul psihologic. Oamenii nu pot trăi singuri și au nevoie unii de ceilalți, de aceea este indicat să fie dezvoltată această parte emoțională.
Potrivit specialiștilor în psihologie, există trei tipuri de empatie:
Medicii au realizat mai multe studii pentru a observa cum funcționează creierul în situațiile empatice. Astfel, a fost observat că acolo unde empatia lipsește anumite părți ale creierului nu sunt active.
Cercetările au arătat că unii oameni sunt mai empatici decât alții, iar motivele sunt multiple: societatea în care trăiesc, mediul înconjurător în care s-au dezvoltat, atmosfera din familie și multe altele. Chiar și așa, datele colectate au arătat că femeile sunt mai empatice decât bărbații, latura emoțională fiind mult mai dezvoltată la doamne și domnișoare. Trebuie precizat că nu numai oamenii sunt capabili de empatie, ci și animalele.
Așadar, empatia permite construirea unor relații interumane și nu numai lipsite de interes. Împărtășirea trăirilor și sentimentelor ajută nu numai la dezvoltarea propriului sine, ci și a interlocutorului.
Foto: Pexels.com
