Ce era la intersecția blestemată Mandravela din București? De ce locul speria pe toată lumea?

Undeva pe la intersecţia şoselelor Olteniţei şi Văcăreşti din Bucureștiul de azi era situată mahalaua Mandravela. Acesta era un punct de referință pentru toți locuitorii orașului și un loc despre care se spune că ar fi fost blestemat.

„Răspântia blestemată” a capitalei avea două localuri unde se consumau băuturi alcoolice și mâncăruri, o tutungerie și o tarabă unde se vindeau fructe. Deși mai erau câteva case sărăcăcioase ce se zăreau de prin grămezile de gunoaie, mahalaua Mandravela era capătul
Bucureștiului.

Aceasta, totuși, era o mahala celebră și numele de „răspântie blestemată” și l-a câștigat pentru că se afla la intersecția a trei drumuri, unul care ducea la casa de nebuni a lui Obregia, altul la pușcăria Văcărești și altul la cimitirul Bellu. Ceea ce se ignoră este faptul că spitalul a fost un spital normal, în el funcționând și o maternitate.

Articole recomandate

De ce Bucureștiul se mai numește și „Micul Paris”? Cine i-a dat această poreclă?

Cum s-a făcut împărțirea pe Sectoare în București?

Conform dexonline.ro, cuvântul „mandravelă” este un regionalism care înseamnă minciună, intrigă și îl regăsim amintit de câțiva scriitori în cărțile lor.

Mandravela din cărțile de literatură

Agatha Christie a României, Rodica Ojog Brașoveanu, l-a pus pe Ciubaba în scrierile sale despre Mandravela:

„— Ştii cine a fost tata, părinte? Faimosul Ciubaba. Spaima mahalale­lor! Mafoame, Lică Chioru, de la el au învăţat meserie. Fireşte, pentru dumneata numele astea nu spun nimic. Vin dintr-o lume apusă. Lumea cuţitaşilor, a barbugiilor şi a hoţilor. M-am născut printre ei, în miros acru de murături deşertate primăvara pe maidan, de gunoi, şi flori de ciulini răsărite la margine de drum. Tata tăia în Mandravela. Asta se întâmpla prin ’30-‘4O.
[…] — Urlau ziarele! Uscase samsarii şi cherestegii. Po­liţia înnebunise că­utându-l. Abia în ’42 l-au prins. Numai că înainte de a-i pune cătuşele, tata luase în cuţit trei comisari. Douăzeci de ani a tăiat sare.”

În romanul său despre Gogu Vrabete, dansatorul supranumit „Tango”, din Bucureștii anilor 40, Stelian Tănase scrie câteva lucruri despre atmosfera periculoasă din Mandravela:

„S-a zis cã o avea amantã pe Tuți, modista sfîșiatã de cîini turbați la Mandravela. Fetele de la pension traversau bulevardul fluierate de un cîrd de liceeni cînd au devenit un rest. Totul a durat o clipã. Surorile Mendelsohn se duceau la cimitirul Filantropia sã-și vadã iubitul. Le regula pe amîndouã. Și ce dacã! L-au gãsit tãiat de tramvai. Bre, și au traversat orașul ca sã dea nas în nas cu moartea.”

Sursa: bercenidepoveste.ro