Canalizarea Bucureștiului a început să fie proiectată între 1881-1889. Multe dintre rețele au fost construite la începutul anului 1900 și funcționează și astăzi. Din păcate, în rețeaua de canalizare a Capitalei nu ajung doar apele reziduale ale orașului, ci și tone de gunoaie. Care sunt cele mai ciudate lucruri pe care lucrătorii de la Glina le-au găsit în canalizarea Bucureștiului?
Conform statisticilor, sistemul de canalizare a Bucureștiului măsoară 3287,78 de km și aparține în totalitate statului român. În fiecare an, cu ajutorul oamenilor și al câtorva roboți, lucrătorii Apa Nova curăță și inspectează cam 400 de kilometri de canalizare. În București, există 50.675 de guri de scurgere.
Ce înseamnă, totuși, cei 3287,78 de km? “Dacă ar fi să o desfăşurăm, reţeaua de canalizare ar fi cât drumul de la Bucureşti la Paris, iar reţeaua de apă ar fi cât drumul de la Bucureşti la Londra. Deci, avem o reţea imensă, sub toate străzile principale, străduţe, alei. Nici nu vă puteţi imagina pe unde trece sistemul de apă şi de canalizare”, a explicat Alexandru Moldovan, Director Departament Operare și Mentenanță Rețele în cadrul Apa Nova – Compania de Ape București.
De ce Bucureștiul se mai numește și „Micul Paris”? Cine i-a dat această poreclă?
Lucrătorii de la stația de epurare Glina dețin una dintre cele mai bogate colecții de fotografii cu obiectele pe care bucureștenii le-au aruncat în canalizarea orașului. Printre ciudățenii se numără pești congelați, un porc întreg, covoare și chiar o căpățână de mistreț. Din păcate, mii de oameni confundă WC-ul sau scurgerile de canalizare (cel mai probabil, pe acolo poate fi aruncat un animal de mărimea unui porc) cu coșul de gunoi.
Conform statisticilor, pe primele locuri printre cauzele care determină înfundarea sistemului de canalizare sunt nerespectarea regulilor elementare de utilizare a lui şi lipsa de educație.
