Suntem în plin sezon estival, iar canicula și-a făcut deja simțită prezența în toată țara. Și cum ar arăta o zi caniculară fără o înghețată, desertul preferat al multora dintre noi, fie ea la cornet, la pahar, pe băț ori la cutie?
Înghețata clasică ne este oferită într-o multitudine de forme și de arome, însă mulți o confundă cu gelato. În România, termenul gelato este mai puțin cunoscut și de aici se crează o ușoară confuzie între înghețata clasică și gelato.
Dacă le privești într-o vitrină frigorifică este destul de dificil să le deosebeşti, unii chiar folosind termenul gelato pentru a numi o înghețată. În realitate lucrurile stau altfel. Diferenţa nu este dată doar de aromă, ci şi de modul de preparare şi de ingredientele folosite.
Gelato nu este un mod mai pretențios și mai simandicos pentru a denumi o înghețată. Originar din Italia, termenul de gelato înseamnă în limba italiană „o înghețată foarte puțin aerată”, fiind, practic, un cu totul alt desert. Acesta este pregătit diferit și este considerat de italieni superior înghețatei artizanale, atât ca textură, cât și ca gust.
Principalele ingrediente pentru ambele deserturi sunt laptele şi smântâna, cu mențiunea că diferă cantitatea. Îngheţata conţine mai multă smântână decât lapte, în timp ce în gelato predomină cantitatea de lapte integral.
De asemenea, înghețata conține cel puțin 10% grăsime, în timp ce gelato conține între 5-7%.
Așa cum îi spune și numele, îngheţata este un desert înghețat realizat din lapte, zahăr, frişcă sau smântână și ouă. La acestea se adaugă diferite arome: ciocolată, vanilie, caramel sau fructe.
Ingredientul-cheie îl reprezintă produsele lactate deoarece, cu cât acestea sunt mai grase, cu atât înghețata va fi mai cremoasă.
Toate ingredientele se amestecă folosind un mixer până când se obține o cremă. După ce crema este răcită, ea este amestecată la viteze mari pentru a prinde în compoziție cât mai mult aer și pentru a-și mări volumul.
În rețete, locul laptelui de vacă poate fi luat de laptele de migdale, de cel de soia sau de cocos. 100 de grame de îngheţată are în jur de 12 grame de grăsimi, adică 40% din valoarea energetică.
Se folosesc aceleași ingrediente ca la înghețată, cu diferența că se folosește mult mai mult lapte și mai puțină smântână și mai puține ouă, în unele cazuri chiar nici un ou.
Apoi, crema este amestecată mult mai încet, ceea ce face ca aerul sa pătrundă într-o proporție mult mai mică decât în cazul înghețatei. Ca urmare, gelato este mult mai dens și mai greu comparativ cu înghețata.
Gelato se servește la temperaturi mult mai mari decât înghețata, ceea ce înseamnă că textura este mult mai catifelată și mai fină.
Totodată, deoarece are mai puține grăsimi, aromele gelato sunt mult mai puternice, ceea ce îi face pe mulți să spună că este mai bunecât înghețata.
Deși mulți ar fi tentați să creadă că înghețata a fost inventată în Europa, acest desert s-a născut în China în urmă cu peste 2 000 de ani . Era pregătită din orez fiert în lapte, avea multe arome, iar mai apoi era pusă la răcit în zăpadă.
În anul 62 d.Hr., împăratul roman Nero a dorit atât de mult să mănânce înghetață, încât și-a trimis sclavii în munți pentru a aduce zăpadă și gheață, care ulterior erau amestecate cu nectar, fructe și miere.
Înghețata a ajuns în Europa mai târziu, în anul 1295, datorită exploratorului venețian Marco Polo. Acesta a adus celebrul amestec din lapte și fructe înghețate în Italia. Ulterior, înghețata s-a răspândit și încelelalte țări de pe continent.
Emigranții italieni sunt cei care au dus înghețata peste în America. Ei erau cunoscuți sub numele de „hokey-pokey”, un termen care vine de la „ecco un pocco!” (n.n. – ia puțin!) și care reprezenta chemarea cu care ei li se adresau americanilor pentru a veni și a cumpăra înghețată. În anul 1776, la New York, avea să se deschidă primul magazin de înghețată din America.
În Țările Române, cel care a avut privilegiul de a gusta pentru prima dată înghețată a fost Constantin Brâncoveanu. Acesta avea o ghețărie săpată în pământ, iar unul dintre slujitorii săi avea sarcina de a pune în permanență la rece apă, fructe și vin, înghețate și siropuri.
Foto: Pexels.com
