Sărbătoarea de Paște este celebrată în zi diferită în fiecare an. De-a lungul timpului, foarte rar s-a întâmplat ca atât ortodocșii cât și catolicii să sărbătorească Învierea Mântuitorului în aceeași zi. Evenimentul cade în zile diferite, fiindcă sunt folosite și două calendare pentru stabilirea datei.
Foarte mulți români doresc să știe din timp când este sărbătorit Paștele în anul următor. Pandemia de coronavirus a schimbat mult mersul societăților, astfel că oamenii doresc să știe din timp cum să își organizeze viața. Așadar, Paștele ortodox are loc, ca de obicei duminica, însă pe data de 24 aprilie, în anul 2022, iar cel catolic cu o săptămână mai devreme pe 17 aprilie.
În acea perioadă, românii vor putea să își organizeze o minivacanță, fiindcă vor avea parte de 4 zile libere. Autoritățile au decis ca de pe 22 aprilie până a doua zi de Paște, pe 25 aprilie, toată lumea să fie liberă.
Creștinii din întreaga lume sărbătoresc Învierea lui Iisus Hristos în funcție de două fenomene naturale: echinocțiul de primăvară și Luna plină. În plus, catolicii și ortodocșii folosesc două calendare diferite la calcularea datei în care cade Paștele. La catolici, ziua se stabilește după o formulă de calcul a lunii pline de după echinocțiul de primăvară, în timp ce la ortodocși se hotărăște în funcție de luna plină astronomică.
Potrivit datelor istorice, încă din Antichitate, existau foarte multe diferențe în sărbătorirea Paștelui. Drept urmare, creștinii din Siria și Asia Mică, celebrau moartea Mântuitorului la data de 14 Nisan (nume de origine babiloniană, care semnifică cea de-a șaptea lună a anului ecleziastic). Învierea era sărbătorită apoi la data de 16 Nisan. În schimb, creștinii din Egipt, Grecia și Apus, celebrau Paștele în aceeași zi în care a murit și a înviat Hristos.
Pentru a nu mai exista confuzii Sinodul Ecumenic de la Niceea, în 325 e.n., a hotărât ca Paștele ortodox să fie sărbătorit, în fiecare an, în duminica imediat următoare lunii pline de după echinocţiul de primăvară. Dacă evenimentul se suprapune cu Paștele iudeilor (14 Nisan), acesta va fi mutat în duminica următoare.
Iniţial, Biserica Răsăriteană şi cea Apuseană sărbătoreau Paştele la aceeaşi dată. După Marea Schismă din 1054, Biserica Creştină a fost împărţită în două – cea Apuseană sub autoritatea papei şi cea Răsăriteană sub autoritatea patriarhului de la Constantinopol. Mai târziu, în 1582, Papa Grigore al XIII-lea a reformat calendarul iulian (pe stil vechi) din cauza erorilor acestuia faţă de calendarul astronomic (o rămânere în urmă), făcând trecerea la calendarul modern, ce-i poartă numele, potrivit hotnews.ro.
Drept urmare, sunt multe biserici care nu au acceptat calendarul gregorian și funcționează în continuare după cel iulian. Cu toate că este cea mai importantă sărbătoare creștină, Învierea lui Iisus Hristos este rar sărbătorită în aceeași zi pentru catolici și ortodocși (aşa cum s-a întâmplat în 2014 şi în 2017).
Trebuie specificat faptul că Paştele catolic poate cădea în luna martie sau aprilie şi niciodată în luna mai, în timp ce cel ortodox poate cădea în aprilie sau mai şi niciodată în martie. Biserica Ortodoxă Română a hotărât să sărbătorească Crăciunul după calendarul gregorian şi Paştele după cel iulian.
Foto: Pexels.com
