În anii ’20-’30 ai secolului trecut și-au început activitatea și s-au afirmat câţiva artişti care astăzi ocupă un loc de seamă în sculptura românească. Printre aceştia s-a numărat și sculptorul Ion Jalea, cel care a uimit o lume întreagă cu talentul său, deși a sculptat toată viața lui cu o singură mână!
Ion Jalea s-a născut la 19 mai 1887 în comuna Casimcea, judeţul Tulcea, din părinți mocani veniți în Dobrogea, cu o generație în urmă, prin transhumanță cu oile.
El și-a făcut școala la Constanța, la liceul de băieți „Mircea cel Bătrân”, unde a avut norocul să-l întâlnească pe dascălul Dimitrie Hârlescu, cel care avea să-i schimbe complet viața.
Hârlescu, primul pictor profesionist cu studii în domeniu, a descoperit talentul lui Ion Jalea despre, fiind sigur că acesta trebuie să urmeze o carieră artistică. Jalea nici nu îndrăznea să viseze măcar la așa ceva deoarece nu a avut parte de condițiile necesare pentru a-și valorifica aceste aptitudini.
Părinții săi nu au putut însă să-i mai plătească taxele de școlarizare, însă tânărul Jalea a avut norocul să primească din partea Primăriei Constanţa una dintre bursele județului și astfel a putut să-și continue studiile în domeniu.
În 1908 a urmat cursurile Academiei de Arte Frumoase din Bucureşti, avându-l ca profesor pe Frederik Storck, iar mai târziu, din 1915, pe Dimitrie Paciurea.
În 1912 a debutat cu o expoziţie personală la Bucureşti, unde a expus lucrări inspirate din vechile basme româneşti: Sfarmă-Piatră, Briar, Remuşcarea etc. Ion Jalea și-a desăvârşit educaţia artistică la Academia Julian din Paris şi la „Grande Chaumiere”, sub îndrumarea lui Antoine Bourdelle. Tot în capitala Franței a lucrat sporadic în atelierul marelui sculptor impresionist al vremii, Auguste Rodin.
Ion Jalea a efectuat numeroase călătorii de studii în Franţa, Anglia, Italia (1923), URSS (1958 și 1963), Austria (1961), Franţa (1962), SUA (1963) și Japonia (1966) unde și-a edificat cunoștințele în domeniul artistic.
Ca urmare a cererii sale exprese, Ion Jalea a participat la Războiul de Reîntregire Naţională (1916-1918), luptând pe frontul din Moldova în bătăliile de la Corbul, Măxineni și Nămoloasa. În ziua de 17 august 1917, el a fost grav rănit. Medicii au reușit să-i salveze piciorul, nu însă și brațul stâng.
În ciuda acestui handicap, pasiunea pentru sculptură şi talentul lui l-au ajutat să-şi înfrângă limitările cauzate de infirmitatea sa. El a continiuat să creeze opere de artă pe care le „modela” doar cu mâna dreaptă.
Activitatea sa s-a întins pe durata a 60 de ani, ciclurile sale tematice cuprinzând scene alegorice, religioase sau mitologice, scene de război sau de muncă, nuduri, portrete, figuri de ţărani, reliefuri şi basoreliefuri, statui, busturi, statuete. Totul a culminat cu lucrările sale monumentale.
Artistul a evocat amintirea războiului, dar şi ororile și tragediile pe care acesta le-a provocat, precum şi sentimentul de recunoştinţă pentru eroii căzuţi la datorie în opere de artă precum Monumentul soldaţilor francezi căzuţi pe teritoriul României (Bucureşti, 1922), Monumentul eroilor ceferişti (Bucureşti, 1923), Monumentul dedicat soldaţilor români foşti prizonieri în Germania (Dieuse, Franţa) şi mai ales basorelieful Mausoleului de la Mărăşeşti, realizat împreună cu Cornel Medrea.
În anul 1937 a câștigat Marele Premiu al Expoziţiei Internaţionale de la Paris, iar în 1966 a fost decorat cu Meritul Cultural clasa I pentru lucrarea „Hercule doborând Centaurul“.
În 1922, a expus la Salonul de toamnă de la Paris, iar începând cu anul 1924 a participat la saloane oficiale, la expoziţii anuale de stat, la manifestări de artă românească, organizate în mai multe orașe din Europa, SUA, Orientul Mijlociu și Asia, precum Barcelona (1929), Rotterdam, Haga (1930), Zürich, Bratislava (1943), Budapesta (1947), Moscova (1958), Helsinki, Berlin, Leningrad, Bratislava, Praga, Atena, Belgrad (1960), Paris (1937 și 1961), New York (1939), Istanbul, Damasc, Alexandria, Cairo (1961), Pekin, Phenian (1966), Ulan Bator (1967)
De asemenea, a organizat expoziţii personale la Bucureşti, în 1915, 1923 și 1936 (retrospectivă).
În 1977, când a împlinit venerabila vârstă de 90 de ani, Ion Jalea a fost sărbătorit într-o adunare festivă care a avut loc la Sala Dalles, unde au fost expuse 51 de lucrări, 10 desene şi 12 fotografii de lucrări de artă monumentală.
Sculptorul Ion Jalea s-a stins din viață în dimineaţa zilei de 7 noiembrie 1983, la București.
Pe faleza oraşului Constanţa se află Muzeul de Sculptură „Ion Jalea”. Muzeul a fost înfiinţat în anul 1968 când artistul a donat oraşului Constanţa o parte importantă din colecţia sa de lucrări, și anume 108 sculpturi, desene şi schiţe, reliefuri, statui, busturi. Clădirea muzeului este monument istoric, construită în stil neoromânesc, între 1919 – 1920, avându-l ca arhitect pe Victor Stephănscu. De asemenea, Şcoala nr. 24 din oraş îi poartă numele.
Foto: Discover Dobrogea
