Care este drumul din România care rezistă de 2.000 de ani?

07.01.2021
Care este drumul din România care rezistă de 2.000 de ani?

Drumul reprezintă o punte de legătură între oameni și o modalitate de a facilita transportul diferitelor obiecte. Infrastructura rutieră din România este una deficitară. În ultimii ani s-au construit foarte puține drumuri de calitate, dovedind incapacitatea autorităților de a moderniza o societate aflată, încă, în secolul trecut. Cu toate acestea, există drumuri în România care sunt vechi de peste 2000 de ani și încă rezistă. Da, de pe vremea dacilir.

Incredibil, dar adevărat. În țara noastră, în cetățile dacice, există drumuri pavate care rezistă și în prezent. Cele din Sarmizegetusa Regia şi Piatra Roşie sunt cele mai vechi astfel de construcţii şi printre cele mai bine conservate din spațiul carpato-danubiano-pontic.

Drumul din Sarmizegetusa Regia

Drumul pavat din Sarmizegetusa Regia a fost construit în trepte, iar în anii ’80 a fost restaurat parţial şi i-au fost adăugate blocuri de calcar noi. Acest drum avea o lungime de aproape 200 de metri și era folosit de strămoşii noştri care coborau de la intrarea în cetate spre templele acesteia. O bucată din el a fost distrusă încă din antichitate, în timp ce alta a stat ascunsă sub pământ și doar o parte de 40 de metri a fost restaurată.

Porţiunea de 40 de metri a fost refăcută cu dale din calcar de Podeni, printre care au fost amestecate rămăşiţele fostelor trepte antice. Vizibilă este în prezent şi o ramură a drumului, din care s-au păstrat 15 metri, şi care se îndrepta spre incinta sacră, fiind numită de arheologi „piaţetă”. Construcţia monumentală a fost, de asemenea, restaurată, după modelul drumului pavat, scriu cei de la Adevărul.

Așa arată drumul pavat din Sarmizegetusa Regia

În ultimii ani, specialiștii în arheologie au analizat o parte din drumul antic ascuns sub pământ. Astfel, a fost descoperit că șoseaua avea o cromatică aparte, un aspect luxos, format din blocuri de calcar. Pe unele secțiuni, pavimentul este împodobit cu andezit şi gresie. Zona este intens vizitată de turiști în ultimii ani.

Drumul de la Piatra Roşie

În vremea regelui Burebista a fost ridicată Cetatea Piatra Roșie. O parte din drumul pavat este vizibil și în prezent. Pe o bucată de 40 de metri pot fi văzute bucăți din treptele de piatră care urcă spre platoul cetății.

Drumul care duce la Cetatea Piatra Roșie are lăţimea de circa 3 m şi este constituit din 4 sau 5 şiruri de blocuri de calcar, înalte de aproximativ 40 cm, cu laturile de 70 x 40 cm, ce au fiecare la partea superioară câte o bandă de 7-8 cm grosime. Blocurile erau înfipte în pantă până la acea bandă, care rămânea la suprafaţă, dând impresia unor lespezi înguste. În realitate, partea îngropată în pământ este de trei ori mai mare decât cea vizibilă.  Blocul următor îl „încăleca” pe cel dinainte cu banda lăsată liberă, dând în acest fel aspectul de trepte. Prin această metodă panta a fost puternic ancorată, iar blocurile au rămas înfipte în pământ şi după două mii de ani, în ciuda înclinaţiei mari a terenului, informează site-ul piatra-rosie.ro.

Cele două drumuri pavate de pe timpul dacilor nu sunt singurele care pot fi văzute în prezent. Din păcate, exploatările forestiere au distrus o bună parte dintre acestea. Chiar și așa, rămășițele rămase dovedesc iscusința meșterilor din acea vreme și faptul că atunci când un lucru este făcut cum trebuie poate rezista mii de ani.

Acesta este drumul pavat de la Cetatea Piatra Roșie

Foto: piatra-rosie.ro și Adevărul și descoperalocuri.ro

Distribuie acest articol:
Cele mai noi articole
Mit sau realitate: în Japonia, angajatul care ajunge primul parchează pe locul cel mai îndepărtat de intrare
Mit sau realitate: în Japonia, angajatul care ajunge primul parchează pe locul cel mai îndepărtat de intrare
În ultimii ani, internetul a fost inundat de anecdote care pun în lumină cultura muncii din Japonia – un sistem adesea admirat pentru disciplină, respect și spirit colectiv. Una dintre cele... citește tot
De ce fisticul este un fruct aparte? Știai că există arbori masculi și arbori femele?
De ce fisticul este un fruct aparte? Știai că există arbori masculi și arbori femele?
Fisticul necesită condiții extreme pentru a înflori: veri foarte fierbinți (peste 38°C) și ierni reci (sub 7°C), fiind unul dintre puținele culturi care prosperă în zone cu variații... citește tot
De ce Viena este considerată „Capitala Spionilor”?
De ce Viena este considerată „Capitala Spionilor”?
În inima Europei, la poalele Alpilor și pe malurile Dunării, Viena își poartă cu eleganță reputația de oraș imperial, plin de istorie, artă și muzică clasică. Însă, dincolo de... citește tot