Care e diferența dintre carantină și izolare? În ce momente se impun?

02.11.2020
Care e diferența dintre carantină și izolare? În ce momente se impun?

Izolarea și carantina sunt practici de sănătate publică utilizate pentru a proteja publicul prin prevenirea expunerii la persoanele care au sau pot avea o boală contagioasă.

Care e diferența dintre carantină și izolare?

Din păcate, multă lumea confundă izolarea cu carantina. Izolarea separă bolnavii cu o boală contagioasă de cei care nu sunt bolnavi. Carantina separă și restricționează deplasarea persoanelor care au fost expuse unei boli contagioase pentru a vedea dacă se îmbolnăvesc. Este posibil ca aceste persoane să fi fost expuse unei boli și să nu o cunoască sau să aibă boala, dar nu prezintă simptome.

Pe lângă faptul că servesc ca funcții medicale, izolarea și carantina sunt și funcții de „putere polițienească”, derivate din dreptul statului de a lua măsuri care afectează indivizii în beneficiul societății.

Statele au funcții de putere ale poliției pentru a proteja sănătatea, siguranța și bunăstarea persoanelor din interiorul granițelor lor. Pentru a controla răspândirea bolilor în interiorul granițelor lor, statele au legi care să impună utilizarea izolării și a carantinei.

Aceste legi pot varia de la stat la stat și pot fi specifice sau largi. În unele state, autoritățile locale de sănătate pun în aplicare legea statului. În majoritatea statelor, încălcarea unui ordin de carantină este o infracțiune penală.

Triburile au, de asemenea, autoritatea poliției pentru a întreprinde acțiuni care promovează sănătatea, siguranța și bunăstarea propriilor membri tribali. Autoritățile de sănătate tribale își pot aplica propriile legi de izolare și carantină în ținuturile tribale, dacă există astfel de legi.

Istoria carantinei

Practica carantinei, așa cum o știm, a început în secolul al XIV-lea, într-un efort de a proteja orașele de coastă de epidemiile de ciumă. Navele care soseau în Veneția din porturile infectate erau obligate să stea la bord 40 de zile înainte de debarcare. Această practică, numită carantină, a fost derivată din cuvintele italiene „quaranta giorni” care înseamnă 40 de zile.

Izolarea pe scară largă și carantina au fost puse în aplicare ultima dată în timpul pandemiei de gripă („gripa spaniolă”) în anii 1918-1919.

Legea carantinei și a izolării în România

Legea privind privind instituirea unor măsuri în domeniul sănătăţii publice în situaţii de risc epidemiologic şi biologic a fost publicată în Monitorul Oficial numărul 634. După lungi dezbateri, autoritățile au stabilit câteva reguli, scrie Ziarul Financiar.

Izolarea se instituie pentru persoanele bolnave cu semne şi simptome sugestive, precum şi pentru persoanele purtătoare ale agentului înalt patogen chiar dacă acestea nu prezintă semne şi simptome sugestive. Acesta are ca scop prevenirea răspândirii unei boli periculoase pentru siguranţa persoanei şi sănătatea publică.

În plus, izolarea se face pe o durată limitată, pentru a proteja interesul public şi pentru a nu determina un dezechilibru între nevoia de protejare a sănătăţii publice şi imperativul respectării libertăţii persoanei.

În contextul actual creat de pandemia de coronavirus, cei care se întorc din ţările cu ris major major de infectare trebuie să stea în carantină la domiciliu, iar, dacă nu au posibilitatea, vor fi plasaţi în spaţii ale statului.

Foto: Pexels.com

Distribuie acest articol:
Cele mai noi articole
De ce fisticul este un fruct aparte? Știai că există arbori masculi și arbori femele?
De ce fisticul este un fruct aparte? Știai că există arbori masculi și arbori femele?
Fisticul necesită condiții extreme pentru a înflori: veri foarte fierbinți (peste 38°C) și ierni reci (sub 7°C), fiind unul dintre puținele culturi care prosperă în zone cu variații... citește tot
De ce Viena este considerată „Capitala Spionilor”?
De ce Viena este considerată „Capitala Spionilor”?
În inima Europei, la poalele Alpilor și pe malurile Dunării, Viena își poartă cu eleganță reputația de oraș imperial, plin de istorie, artă și muzică clasică. Însă, dincolo de... citește tot
Cine este Robert Francis Prevost, primul papă american din istorie? Și-a ales numele Papa Leon al XIV-lea!
Cine este Robert Francis Prevost, primul papă american din istorie? Și-a ales numele Papa Leon al XIV-lea!
Pe 9 mai 2025, istoria Bisericii Catolice a fost marcată de un eveniment fără precedent: alegerea cardinalului Robert Francis Prevost ca primul papă american din istorie. Originar din Statele... citește tot