Unele dintre cele mai de succes victorii românești pe câmpul de luptă au avut loc în timpul Primului Război Mondial. Unele dintre momentele remarcabile rămân bătălile de la Mărăști, Mărășești și Oituz, atunci când brava armată română, ajutată de divizii rusești, i-a învins fără drept de apel pe nemți.
La luptele de la Mărăşti, Mărăşeşti şi Oituz au participat 4 divizii româneşti şi 5 ruseşti. Bătălia de la Mărăști s-a desfășurat între 11/24 iulie 1917 și 19 iulie/1 august 1917 și a fost o operațiune ofensivă a armatei române și armatei ruse cu scopul de a încercui și distruge Armata a 9-a Germană.
Bătălia de la Mărășești (24 iulie/6 august – 6 august/19 august 1917 ) era o contra-ofensivă a germanilor după rezistența opusă de trupele româno-ruse, cu două săptămâni înainte, la Mărăşti. Bătălia a fost o operațiune de apărare și menținere a liniei frontului și românii au luptat cu un eroism desăvârșit. În misiunea lor de a ajunge în sudul Ucrainei, ostașii germani, conduși de generalul Anton Ludwig August von Mackensen, au întâmpinat rezistența bravei armate române.
„Pe aici nu se trece!”
„Pe aici nu se trece!”, a fost deviza care a stat la baza curajului nebunesc al românilor. Se pare că aceste cuvinte au fost rostite de generalul Eremia Grigorescu, comandantul Armatei 1 române, în momentul în care a trecut de pe frontul de la Oituz la acela de la Mărăşeşti, în luna august a anului 1917.
Bătălia de la Oituz a fost purtată în perioada 26 iulie/8 august – 9/22 august 1917 și s-a desfășurat pe axele principale ale văilor Slănicului, Oituzului și Cașinului din județul Bacău și a avut ca scop strategic – de partea Puterilor Centrale pătrunderea în valea Trotușului spre Onești și apoi spre Adjud pentru a se face joncțiunea cu armatele amice aflate în ofensivă la Mărășești.
Totuși, cum se face că românii, ajutați de ruși, i-au învins pe nemți în aceste trei mari bătălii?
Francezii au fost cei care i-au instruit pe români la folosirea mitralierelor, puștilor-mitralieră, grenadelor și mortierelor de tranșee și i-au învățat să coreleze bombardamentul artileriei cu atacul infanteriei, scrie colectionaruldeistorie.ro. Generalul francez Henri Berthelot a avut un rol important în modernizarea trupelor române. Comandantul Misiunii Militare Franceze din țara noastră a fost cel care a pornit reconstrucția armatei române.
Reconstituirea unităților, reechiparea lor cu armament modern și instruirea lor s-a făcut sub directa coordonare și supraveghere a ofițerilor francezi. Diviziile românești au primit armament din Franța și Marea Britanie: tunuri și obuziere, puști, puști-mitralieră, mitraliere, grenade, baionete, căști de oțel, măști de gaze, cartușe, mortiere de tranșee etc. Ulterior au fost înființate școli de instrucție unde ofițeri și subofițeri francezi au învățat soldații români să folosească
În contraatacul din Transilvania din 1916, Armata a IX-a germană a repurtat succese zdrobitoare în bătăliile de la Sibiu și Brașov. Apoi, timp de o lună și ceva, când s-a trecut la războiul de poziții din trecătorile Carpaților, românii au reușit să reziste, în ciuda marii inferiorități în armament față de inamic. Iar bătăliile de la Mărăști, Mărășești și Oituz au fost lupte care împiedicau războiul de manevră.
Germania n-a considerat, în primăvara lui 1917, că frontul din Moldova merită o atenție deosebită. Ba mai mult, nemții erau convinși că nu vor avea de furcă cu armata română, o armată slab pregătită. În momentul atacului, germanii și austro-ungarii au avut parte de o imensă și neplăcută surpriză întrucât aveau în față trupe bine pregătite și dispuse la orice sacrificiu.
Curajul românilor și al rușilor a fost dus la cote înalte. Se spune că, inițial, nemții au fost de părere că în fața lor se află francezi și nicidecum români și ruși. Aceștia au fost înșelați atât de echipamentul și căștile de proveniență franceză ale inamicului, cât și de priceperea și tenacitatea cu care luptau românii. „Pe aici nu se trece!”, au strigat românii la unison și au reușit trei dintre cele mai răsunătoare victorii din istoria lor.
