De la izbucnirea războiului din Ucraina și intensificarea atacurilor rusești asupra porturilor ucrainene de la Dunăre (Reni, Ismail, Chilia), spațiul aerian și teritoriul României au fost afectate de căderea mai multor drone sau componente ale acestora. Pentru populația din zonele de graniță, din județele Tulcea și Galați, principala temere este legată de riscul reprezentat de încărcătura de la bordul acestor aparate. Răspunsul scurt al autorităților și al experților militari este nu: nu toate dronele sau fragmentele prăbușite pe teritoriul național au purtat încărcătură explozivă activă.
Analizele tehnice efectuate de echipele mixte formate din specialiști ai Ministerului Apărării Naționale (MApN) și ai Serviciului Român de Informații (SRI) arată că resturile descoperite pe solul românesc se încadrează în categorii distincte.
Incidentele înregistrate pe teritoriul României au implicat mai multe tipuri de drone și componente, având profiluri de risc diferite:
Drone de atac kamikaze (de tip Shahed/Geran) cu focos intact: În anumite cazuri, drone utilizate de forțele ruse au deviat de la traseu sau au căzut înainte de a-și atinge ținta, având încărcătura explozivă activă. Astfel de situații au fost confirmate în județele Galați și Tulcea (în zone precum Rachelu, Luncavița sau Văcăreni), unde pirotehniștii au fost nevoiți să izoleze perimetrul și să efectueze detonări controlate.
Resturi de drone lovite în aer de apărarea anti-aeriană ucraineană: Multe dintre componentele ajunse în România reprezintă bucăți din fuzelaj, aripi sau motoare ale unor drone interceptate și distruse în spațiul aerian ucrainean. În aceste cazuri, focosul a fost fie consumat în explozia din aer, fie s-a desprins în momentul impactului preliminar.
Drone de recunoaștere sau momeli aeriene: Pentru a suprasolicita sistemele radar și de apărare antiaeriană, sunt utilizate frecvent drone momeală neînarmate sau aparate de cercetare aeriană. Acestea au structuri ușoare și nu transportă muniție explozivă.
Pentru că este imposibil de determinat vizual de la distanță dacă un fragment prăbușit conține sau nu încărcătură periculoasă, protocolul de siguranță al autorităților române tratează fiecare descoperire ca fiind potențial periculoasă:
Securizarea zonei: Inspectoratul pentru Situații de Urgență (ISU) și Poliția de Frontieră izolează perimetrul pe o rază de siguranță.
Evaluarea pirotehnică: Echipele de specialiști din cadrul MApN și SRI analizează resturile pentru a detecta prezența substanțelor explozive sau a detonatoarelor neinițiate.
Neutralizarea sau ridicarea: Dacă este detectată o încărcătură explozivă, aceasta este neutralizată prin detonare controlată direct la fața locului. În caz contrar, componentele inerte sunt ridicate și transportate pentru expertiză tehnică.
Deși nu toate dronele sau componentele lor conțin explozibil, riscul existenței muniției neexplodate rămâne real. Din acest motiv, populația din zonele de frontieră este sfătuită să nu se apropie de obiectele suspecte căzute pe câmp sau în ape și să apeleze imediat numărul de urgență 112.
