Fiecare dintre noi cunoaște cel puțin o persoană de altă naționalitate fascinată de România și de ale ei frumuseți naturale. Mai mult decât atât, există numeroase personalități care au scris istorie și au transformat țara noastră în ceea ce este astăzi. Acesta este și cazul lui Winston Churchill, cel care a cunoscut România prin intermediul lui Dimitrie Dimăncescu.
Născut la Titu, România, fiu de inginer, a fost admis la Liceul Gheorghe Lazăr din București. În timp ce era student acolo, a fondat Cercetașii Români în 1913 împreună cu fratele său, Ioan. În 1916, Dimitrie Dimăncescu s-a alăturat armatei într-o unitate condusă de prințul Carol.
A luptat în Primul Război Mondial împotriva Germaniei și a urcat la gradul de Căpitan după serviciul în zona de luptă Mărășești/Oituz. Pentru serviciile speciale de a ajuta la sabotarea sondelor de petrol ale națiunii din Ploiești pentru a preveni exploatarea lor de către Germania, i s-a acordat Crucea Militară din ordinul personal al Regelui George V al Angliei.
Această onoare era rareori acordată străinilor la acea vreme. Mai târziu a primit titlul de Comandant al Ordinului Regal Victorian de la suveranul britanic. Studiile superioare de inginerie le-a făcut în Statele Unite, la Carnegie Institute of Technology din Pittsburgh, Pennsylvania.
Absolvent cu distincție, a fost invitat de Prințul Antoine Bibesco pentru a servi în serviciul diplomatic la legația Washington, DC. A urmat o carieră în serviciul diplomatic, ducându-l pe alte posturi în Marea Britanie și SUA. Pentru o scurtă perioadă a fost numit director general pentru propagandă și turism în 1937-1938.
În timp ce lucra ca diplomat la Londra, a ales în 1941 să demisioneze din serviciu, când dictatura Antonescu a fost instituită în colaborare cu guvernul nazist. În scurt timp, a co-fondat Mișcarea Liberă a României condusă de ambasadorul Tilea.
În același timp, a fost invitat de premierul Winston Churchill să slujească în Political Intelligence împotriva germanilor din România. La sfârșitul războiului, a reintrat în serviciul diplomatic în perioada negocierilor postbelice ale tratatelor la conferințele de la Paris și New York.
În anul 1947 a plecat în exil după lovitura de stat comunistă și a locuit în Marrakech, Maroc, timp de opt ani, de asemenea, în preajma lui Churchill. Ulterior, a emigrat cu familia în Statele Unite în 1956, iar 28 de ani mai târziu a trecut în neființă.
Dan Dimăncescu, fiul lui Dimitrie, vorbește despre cartea „Memoriile” publicată în 2016 în limba engleză. Acolo sunt detaliate toate aspectele principale din viața tatălui său.
„Memoriile povestesc viaţa lui în perioada anilor 1896-1956: cercetăşia, Primul Război Mondial, educaţia de inginer în SUA, diplomaţia în SUA şi Marea Britanie, membru al Guvernului român din 1938, exilul din Londra şi munca pentru Inteligenţa britanică, participarea la conferinţa de pace de la Paris, plecarea din România în decembrie 1947, exilul în Maroc în 1948, apoi cel din SUA în 1956. Viaţa tatălui meu cuprinde o perioadă dramatică din istoria României, cu multe implicaţii sociale în politica SUA şi a Europei“, relatează Dan Dimăncescu, potrivit adevarul.ro.
Într-unul dintre pasajele cărții este descrisă o întâlnire dintre Dimitrie Dimăncescu și Churchill. Pe vremea când acesta era în exil în Maroc, premierul britanic a organizat un dineu unde i-a invitat și pe soții Dimăncescu. Churchill a intrat în salon și a salutat invitații, însă pe cei doi români i-a abordat direct.
„Sunt aşa bucuros c-aţi putut veni. Am încercat din răsputeri să vă salvez ţara de comunism. Îmi pare rău că n-am putut face mai mult pentru România, dar am salvat Grecia cu un preţ groaznic. 33.000 oameni au trebuit ucişi“, a spus el, potrivit sursei mai sus menționată.
Foto: Cotidianul.ro
