Pactul Ribbentrop-Molotov, din 23 august 1939, a împărțit Europa în sfere de influență de sorginte germană sau sovietică. Astfel, Basarabia s-a aflat sub influența rusească, care în primul an de ocupație a dus la executarea a 136 de oameni. Printre cei prinși și condamnați la moarte s-a aflat și Ivan Bîkov, un fost ofiţer în armata ţaristă, care s-a refugiat în perioada interbelică la Chişinău.
Războiul civil din Rusia, când oamenii s-au revoltat împotriva guvernului bolșevic, a făcut multe victime, iar cei care au reușit să scape au trecut granița și s-au stabilit fie în România, fie în Moldova. Una dintre aceste persoane a fost Ivan Bîkov, care, în anul 1921, a trecut Nistrul și s-a stabilit la Chișinău. Pentru faptul că a luptat împotriva regimului bolșevic, acesta a fost arestat pe 8 iulie 1940 de către sergentul NKVD Klimenko.
Potrivit datelor istorice, Ivan Bîkov s-a născut, în anul 1887, în satul Mihailovsk din regiunea Don, Rusia. Acesta a luptat 2 ani pentru armata țaristă în Primul Război Mondial. După ce a fost rănit pe front, a ajuns la spital și a făcut în așa fel încât să nu mai fie recrutat din nou. Drept urmare, acesta a decis să treacă Nistrul și să se stabilească la Chișinău.
Între anii 1918 şi 1920, Bîkov a fost ofiţer în armatele albgardiste ale generalilor Anton Denikin şi Piotr Vranghel, care au luptat împotriva regimului bolșevic. Acesta a trăit 18 ani în Basarabia, ocupând poziția de vatman. Autoritățile sovietice l-au acuzat pe acesta de participarea la mişcarea antirevoluţionară din Basarabia în perioada interbelică, pe lângă răzvrătirea împotriva regimului bolșevic. Ba mai mult, poliția politică sovietică, de la acea vreme, susținea că Bîkov a fost şi membru al Uniunii Ziariştilor Profesionişti din Basarabia şi ar fi scris în presa locală articole cu caracter contrarevoluţionar.
Pentru toate aceste fapte, mai mult sau mai puțin dovedite, Tribunalul Militar Odesa, la şedinţa din 15 octombrie 1940, a decis ca Ivan Bîkov să primească pedeapsa capitală și să fie împușcat. Autoritățile sovietice nu puteau trece cu vederea faptul că acesta a luptat cu arma în mână împotriva regimului bolșevic.
În perioada cât a stat în Basarabia, Ivan Bîkov s-a căsătorit cu Lidia, o nemțoaică. Aceasta a fost șansa vieții lui, fiindcă la sfârșitul anului 1940 Germania hotărâse repatrierea tuturor cetățenilor din Chișinău. Astfel, autoritățile germane au trimis o petiție către omologii ruși prin care cereau eliberarea lui Ivan Bîkov. Drept urmare, pe 30 ianuarie 1941, pedeapsa cu moartea a fost înlocuită cu 10 ani de privaţiune de libertate şi expulzarea din Uniunea Sovietică.
Numele lui Ivan Bîkov a fost reabilitat pe 20 iunie 2006, când procurorul general al Republicii Moldova Valeriu Balaban a cerut Curții Supreme de la Chișinău restabilirea demnității mai multor victime politice. Astfel, instanța a decis că „în procesul de anchetare şi examinare a cazului în judecată, nu a fost dovedit caracterul contrarevoluţionar al acţiunilor inculpaţilor, deci lipsesc laturile principale ale infracţiunii, deoarece acestea nu au subminat potenţialul militar, independenţa statală sau inviolabilitatea teritorială“.
Foto: Historia
