De unde vine terminația „-ești” din numele localităților din România?

11.03.2022
De unde vine terminația „-ești” din numele localităților din România?

România este o țară cu o frumusețe naturală remarcabilă și orașe medievale fermecătoare. Amplasată în inima Europei de Est, România a fost puternic influențată de-a lungul secolelor de numeroasele popoare, culturi, religii și imperii diferite care au trecut prin regiune, fie că sunt romani, sași, otomani sau austrieci.

Aceste influențe diverse pot fi observate cel mai clar în orașele României, cu bisericile lor gotice, fortificațiile mărețe, casele medievale și palatele opulente, dar și în limbaj.

Terminația „-ești” din numele localităților din România

București, Ploiești, Pitești, Onești, Călimănești sunt doar câteva localități din România care au ceva în comun din punct de vedere lexical. Este vorba despre sufixul „-ești”. Aceasta este cea mai răspândită terminație a orașelor din țara noastră.

Finalul „-ești” din numele celor mai multe orașe din România este, de fapt, pluralul sufixului „-escu”, iar acesta provine din latinescul „-iscus”. Cele mai multe orașe cu această terminație se află în Oltenia, Muntenia, Moldova, dar și în zona munților Apuseni, potrivit Arnold Platon.

Iată câteva exemple:

  1. Băilești
  2. Berbești
  3. Berești
  4. Budești
  5. Comănești
  6. Călimănești
  7. Dărmănești
  8. Fetești
  9. Mărășești
  10. Mihăilești
  11. Moinești
  12. Negrești
  13. Odobești
  14. Scornicești
  15. Ștefănești – Argeș
  16. Ștefănești – Botoșani
  17. Zărnești

Nume de localități amuzante

În Europa, România se află pe locul 10 ca și populație, pe primul loc clasându-se Rusia. Cea mai mare parte a oamenilor este concentrată la orașe. Potrivit recensământului din anul 2002, în țară noastră existau 265 de orașe, iar între timp au mai apărut 54, numărul total ajungând la 319.

Nume de localități ciudate sau ieșite din comun există în aproape județele din țară. Unele au fost botezate după niște porecle ale sătenilor, alte denumiri sunt moștenite din moși strămoși fără a avea vreo legătură cu ceva.

  1. Măciuca (județul Vâlcea)
  2. Veneția de Jos (județul Brașov)
  3. Puțureni (județul Botoșani)
  4. Băicoi (județul Prahova)
  5. Labășinț (județul Arad)
  6. Dosul Napului (județul Cluj)
  7. Udați-Mânzu (județul Buzău)
  8. Spermezeu (județul Bistrița-Năsăud)
  9. Curva (județul Gorj)
  10. Căpățânești (județul Buzău)

Foto: Depositphotos.com

Distribuie acest articol:
Cele mai noi articole
Operațiunile de salarizare, optimizate cu o soluție digitală
Operațiunile de salarizare, optimizate cu o soluție digitală
Procesele de payroll trebuie realizate pe baza unui flux rapid în orice companie, pentru o gestionare cât mai eficientă a resursei umane și a timpului. Un program salarii, care este denumit și... citește tot
De unde vine expresia: „Țiganul e țigan și-n ziua de Paști”?
De unde vine expresia: „Țiganul e țigan și-n ziua de Paști”?
Puțini știu adevărata poveste din spatele expresiei „Țiganul e țigan și-n ziua de Paști”, folosită adesea cu dispreț. Dar dacă ne întoarcem în timp, în perioada sclaviei romilor,... citește tot
De ce Ucraina n-a vrut ca România să intre în NATO? Cum s-au opus vecinii de la nord?
De ce Ucraina n-a vrut ca România să intre în NATO? Cum s-au opus vecinii de la nord?
Pe data de 29 martie 2004, România a aderat în mod oficial la NATO alături de Bulgaria, Estonia, Lituania, Slovacia și Slovenia. Aceasta era una dintre cele mai importante reușite pe plan extern... citește tot