De unde vine expresia „ieftin ca braga”?

Claudiu Petrișor
11.03.2020
De unde vine expresia „ieftin ca braga”?

Toată lumea a auzit de expresia „ieftin ca braga”. Sintagma este folosită atunci când se încearcă să se arate cât de ieftin este un produs. Majoritatea comercianților folosesc acest termen, știut fiind faptul cât de ieftine sunt incredientele din care se face băutura răcoritoare numită „bragă”.

Sensul acestei expresii este cunoscut în special de persoanele de vârsta a doua, care au trăit în perioada când braga se vindea la orice colț de stradă din orașele României.

Ce este braga

Braga este o băutură răcoritoare naturală 100%. Are un gust dulce acrișor și a fost inventată  acum un mileniu de turcii nomazi din Asia Centrală, care au adus-o apoi şi în zona Europei balcanice.

Băutura a fost foarte populară în perioada comunismului, fiind foarte ieftină toată lumea și-o putea cumpăra. Braga este o băutură tulbure și cu toate că nu costă mult lumea bogată o preferă datorită ingredientelor 100% naturale.

“Una dintre bucuriile copilăriei mele era paharul cu bragă de 40 de bani. Când economiseam mai cu spor, puteam aspira la o „Eugenia“, care costa 75 de bani. Dar şi atunci mă întrebam dacă nu e preferabil să fac rost de încă 5 bani ca să-mi iau două pahare cu bragă. Aspectul oarecum suspect al băuturii mele preferate nu mă impresiona: percepeam, fireşte, culoarea şi consistenţa ei vag noroioasă, discreta ei mireasmă de borhot, urma prăfoasă care rămânea pe fundul paharului. Dar dacă era suficient de rece şi dacă fermentase îndeajuns ca să fie acidulată, braga mi se părea perfectă. De dragul conţinutului îi acceptam şi înfăţişarea, o savuram chiar, nu fără o mică perversitate anticipativă”, descrie braga scriitorul Andrei Pleşu, într-un articol din Dilema Veche.

Cum se prepară o bragă?

Ingrediente: 600 grame de mei, 200 grame de orz, 200 grame de secară, 500 grame de tărâţe de grâu şi 200 grame de mălai.

Prima dată se pun cerealele într-un vas cu puţină apă şi se ţin la loc călduţ, pentru a grăbi încolţirea seminţelor. După două zile, se scurge apa, iar seminţele se usucă şi se macină. Din pulberea obţinută, se prepară un aluat, iar din acesta se fac turte, care se coc în cuptor. Apoi, turtele, rupte în bucăţele mici, se pun într-un butoi, cu o capacitate de 10 litri şi peste ele se toarnă şase litri de apă fierbinte. După trei zile de fermentare, braga este gata. Turtele se mai pot folosi pentru o nouă serie de bragă.

Foto: bzi.ro

Tags:
loading...
Inchide