Într-o lume în care tot mai multe state sunt democrate, Nicosia este ultima capitală a lumii care este divizată de un gard. Teritoriul din orașul cipriot este împărțit în două zone: Republica Greacă și nordul ocupat de turci. Locația arată ca după război și în prezent, evidenţiind într-un fel sau altul rănile trecutului. Dar, de ce s-a ajuns la această situație?
Gardul care împarte Nicosia în două zone distincte străbate orașul de la est la vest. De-a lungul acestuia există un spațiu tampon controlat de ONU, care are ca scop să împiedice eventualele conflicte sângeroase și să cicatrizeze rănile trecutului. Gardul a fost ridicat în anul 1974, atunci când Turcia a invadat Cipru.
Mai mulți politicieni au încercat să pună capăt războiului înghețat și au dorit să reunească cele două zone, însă fără succes chiar și acum după 50 de ani. Populația locală încă visează la o vreme când lumea nu va mai fi despărțită de un gard, care măsoară puțin peste 180 de kilometri. Deși pare greu de crezut, rolul său a fost de a ține separat comunitățile creștin-ortodoxe grecești de cele musulmane turcești din Cipru.
Trebuie precizat că există un sistem comun de canalizare și o rețea de energie electrică ce conectează entitățile care se află la doar câțiva metri una de cealaltă, dar, cu excepția comerțului cu bunuri de origine autohtonă, practic toate celelalte interacțiuni oficiale sunt blocate. Cu toate acestea, cei mai mulți oameni visează la o reunire și la dispariția gardului.
Timp de doi ani am fost într-o relație minunată cu o fată cipriotă grecească. Nu poți opri iubirea. Nu îi poți împiedica pe oameni să-și continue viața. Mulți dintre noi ne dorim o soluție. Acum rămâne la latitudinea politicienilor să se descurce și să o facă, a mărturisit un tânăr cipriot turc, potrivit theguardian.com.
Politicienii actuali trebuie să găsească o rezolvare diplomatică, astfel încât capitala Nicosia să fie reîntregită, iar oamenii să poată circula liber dintr-o parte în alta. Dispariția gardului poate fi realizată doar printr-un compromis între Grecia și Turcia, însă aici are un cuvânt de spus și Marea Britanie care are baze militare în Cipru.
Unul din trei ciprioți greci a fost strămutat în 1974, când armata turcă a ordonat o invazie la scară largă, ca răspuns la o lovitură de stat de dreapta care avea ca scop unirea insulei cu Grecia. Mulți au fost forțați să-și părăsească casele în câteva ore, îngropând în grabă bijuterii, aur și alte comori în grădinile din spatele caselor. De cealaltă parte, membrii minorității cipriote turce din sud au fost forțați și ei să se mute spre nord pe măsură ce armata avansa. Ceea ce a apărut, la început, o situație temporară a devenit o stare permanentă.
Foto: theguardian.com și theglobalobservatory.org
