Orgolii, dispute, indiferență și dușmănie au existat și în lumea bună. Ca de exemplu, între pictorul Nicolae Grigorescu și scriitorul B. P. Hașdeu care, deși erau vecini, nu-și vorbeau. Motivul este unul greu de înțeles pentru vremurile noastre.
Nicolae Grigorescu este considerat a fi unul dintre cei mai mari pictori români din toate timpurile. B. P. Hașdeu este unul dintre cei mai mari scriitori și filologi români. Pentru o perioadă, cei doi au fost vecini la Câmpina, oraș situat la 30 de km de Ploiești. Doar vecini și nimic mai mult, întrucât nu se vizitau și se evitau pe cât posibil din pricina concepțiilor diferite.
Nicolae Grigorescu şi-a petrecut ultimii 20 de ani din viaţă la Câmpina. Acesta alesese orașul de la poalele munților Carpați pentru aerul curat. Pictorul suferea de o boală de plămâni pe care o contactase în timpul Războiului de Independenţă, unde a participat din postura de ”reporter” de război.
La nici 200 de metri distanță de casa lui Nicoale Grigorescu, se afla locuința deținută de familia savantului B. P. Hașdeu. Cu toate că erau de aceeași vârstă, ba chiar s-au născut și murit în aceeași ani (1838-1907), cei doi nu-și vorbeau și nu se vizitau.
Grigorescu, un creștin convins, a fost cel care a păstrat distanţa dat fiind înclinaţiile lui Hașdeu către spiritism.
”Nicolae Grigorescu era un om foarte credincios, în prima parte a vieţii fiind un pictor iconar, credea în Dumnezeu, nu era de acord cu partea acesta de spiritism. Nu a rămas nicăieri o dovadă, o urmă scrisă, că cei doi au avut o relaţie apropiată, deşi s-au născut şi murit în aceiaşi ani şi au fost vecini. Există doar un portret al lui B.P Hasdeu realizat de N.Grigorescu, atât”, a explicat pentru publicația adevarul.ro Alina Apostol, muzeograf al Casei Memoriale N.Grigorescu de la Câmpina.
