De ce moldovenii au înlocuit vocala E cu I? Ei mănâncă „lapti”, „carni” sau „legumi”… De ce „Ce vrei?” devine „Și vrei?”

România este o țară mare și limba română este vorbită diferit în funcție de regiunea unde este folosită. Avem o mulțime de dialecte și un român poate fi identificat după zona din care provine numai vorbind câteva cuvinte. De exemplu, limba română vorbită în zona Moldovei are particularitățile ei.

De ce moldovenii vorbesc repede și… diferit?

Conform lingviștilor, limba română se împarte în cinci subdialecte: moldovean, muntean, bănăţean, crişean și maramureşan. Fiecare dintre aceste subdialecte conține regionalismele sale, care pot fi neînțelese în alte regiuni ale țării noastre.

Deși moldovenii (locuitorii județelor Neamț, Iași, Bacău, Vaslui, Vrancea și Galați) folosesc cel mai curat limbaj românesc, acest lucru nu se aplică și la nivel fonetic. Accentul este diferit și deși scriu corect, la pronunție moldovenii au tendința de a înlocui vocala E cu I.

Articole recomandate

De ce vorbesc oltenii la perfectul simplu?

De ce sunt ardelenii lenți în vorbire? De unde vine interjecția „No”?

“Or fi moldovenii haioşi pe la televizor, dar, cel puţin, acordă corect subiectul cu predicatul. Alţii stau mai prost cu gramatica, dar nu am auzit bancuri despre ei pe tema asta. Graiurile nu trebuie sa fie părăsite prin înlocuirea cu varianta literară (cea mai îngrijită formă a limbii, a normei supradialectale), pentru că ele, graiurile, reprezintă o sursă inepuizabilă de îmbogaţire a limbii şi trebuie păstrate şi cultivate prin toate mijloacele”, a explicat pentru Adevarul.ro profesorul de limba română Teodora Spânu, secretarul literar al Teatrului “Victor Ion Popa” Bârlad.

Unde joacă moldovenii, acolo pământul geme! (proverb românesc)

Spre deosebire de munteni sau ardeleni, moldovenii vorbesc mult mai repede, astfel că aceștia au schimbat anumite vocale, iar astfel „carne” a devenit „carni”, „lapte” a devenit „lapți” și „legume” s-a transformat în „legumi”. Toate aceste transformări au venit din dorința de a vorbi „mai repede”.

„Ce vrei” a devenit „Și vrei”

O altă particularitate a graiului moldovenesc este palatalizarea consoanelor „ș” și „ț”, mai ales la pluralul cuvintelor terminate în „ş” sau „ţ”. Astfel, substantivul „ostaș” devine „ostaşî”. În plus, grupul „ce” (transcris fonetic „č”) este pronuntat ca un „ş” palatalizat – ce vrei? = şi vrei?

Dacă graiul ardelenesc a împrumutat, în timp, diverşi termeni de la diferite comunităţi, nu același lucru se poate spune și despre graiul moldovenesc vorbit în România. Totuși, limba moldovenească vorbită peste Prut a împrumutat o serie de cuvinte și expresii rusești.

Foto: cotidianul.ro