29 iulie este a 210-a zi a calendarului gregorian și a 211-a zi în anii bisecți. În această zi au avut loc evenimente care au marcat istoria omenirii. Tot în această zi se sărbătorește Ziua... citește tot
Cine s-ar fi gândit că un banal sul din aluminiu poate ridica întrebări la care se poate găsi cu greu un răspuns? Ei bine, deși toți folosim folia de aluminiu, sunt extrem de puțini cei care știu de ce acest produs care se găsește în toate bucătăriile este lucios doar pe o parte.
Pentru a afla răspunsul la întrebare, trebuie să spunem că cele două fețe distincte ale foliei sunt un rezultat al procesului de confecționare. Pentru fabricarea foii subțiri, în cadrul procedeului ce poartă numele Bayer, producătorii extrag aluminiul topit din oxidul de aluminiu, obținând un lichid de puritate mare. Acest lichid este turnat apoi în recipienți pentru răcire, rezultând astfel niște plăci mari de aluminiu, denumite ”lingouri”.
Fiecare lingou este apoi încălzit și laminat, trecând în mod repetat prin rolele grele ale unei prese industriale. Folia astfel obținută trece prin acest procedeu de mai multe ori, până când ajunge la grosimea dorită de producător.
Ce înseamnă OK? De unde vine OK?
De multe ori, folia ajunge la finalul procesului de fabricație să fie atât de subțire, încât se rupe. Când acest lucru se întâmplă, două foi cu grosime prea mică, care prezintă risc de rupere, sunt suprapuse și reintroduse în acest fel în procesul de fabricație. Rezultatul final este o folie cu două fețe. Astfel, partea foliei care a intrat în contact cu rola lustruită a presei industriale este lucioasă, iar celalată parte, care a intră in contact cu cea de-a doua folie, rămâne mată.
Multe dintre gospodinele care utilizează la gătit folia cu pricina se întreabă pe ce față se folosește. Întrucât foliile sunt făcute din același material, proprietățile lor rămân neschimbate, astfel că nu are importanță pe ce față se vor pune alimentele.
Aluminiul este unul dintre cele mai cunoscute elemente chimice. Notat cu simbolul Al, aluminiul se găsește în stare naturală sub forma mineralelor, dintre care amintim silicații, silicoaluminații (feldspat, mică, argile), criolitul (fluoaluminat de sodiu), bauxita, corindonul.
Pastele nu sunt o mâncare de origine italiană. De unde au venit pastele în bucătăria europeană?
Aluminiul este un bun conducător electric și termic, fiind folosit în industria electrochimică sub formă de sârmă, înlocuind conductoarele electrice din cupru, care sunt mai scumpe.
Foto: pexels.com
