Casa Albă este reședința oficială și principalul loc de muncă al președintelui Statelor Unite ale Americii. Aflată la adresa oficială 1600 Pennsylvania Avenue NW în Washington, D.C., clădirea principală a fost construită în stil georgian, între anii 1792 și 1800.
Se pare că în anul 1791 a avut loc un concurs public pentru a alege proiectul cel mai potrivit pentru o reşedinţă prezidenţială în nou-desemnata capitală Washington. La început, cei care au lucrat la reședință au numit-o Casa Albă pentru că gresia sa alb-gri contrasta puternic cu roşul cărămizilor folosite pentru clădirile din apropiere. Și așa i-a rămas numele. În anul 1902, preşedintele Theodore Roosevelt a adoptat termenul de Casa Albă ca nume oficial al clădirii.
Din anul 1800 când a fost finalizată construcția și până în 1902, clădirea a purtat denumirea oficială de Palatul Prezidențial, deși toată lumea numea imobilul drept „Casa Albă”. Pentru a vopsi Casa Albă, este nevoie de 2.157 de litri de vopsea albă.
Curiozități despre Casa Albă:
Fundațiile imobilului au fost săpate chiar de muncitori sclavi;
John Adams a fost primul președinte al Statelor Unite ale Americii ce și-a stabilit reședința în Casa Albă pe 1 noiembrie 1800;
În timpul războiului civil american, Casa Albă era un adevărat focar de infecție. În nordul imobilului exista un canal deversor și o baltă, care au fost condițiile ideale pentru apariția malariei și a altor bolii cauzate de insalubritate.
Biroul oval a fost creat în timpul administrației lui William Howard Taft, în anul 1909, la distanță de 100 de ani de la datul imobilului în folosință;
Pentru a reduce costurile întreținerii imobilului, preşedintele Woodrow Wilson ţinea în timpul Primului Război Mondial (1914-1918) 48 de oi pe peluza din faţa Casei Albe. Lâna animalelor a fost vândută și câștigurile au fost donate Crucii Roșii;
Se spune că decoratorii de la Casa Albă au fost întrebaţi de către preşedintele Roosevelt dacă pot schimba culoarea clădirii din alb în cea a imprimeului de camuflaj. O fi fost doar o glumă?
Gheorghe Eminescu, nepotul Luceafărului, care a trecut din tranșeele de la Mărășești în celulele de la Jilava și Aiud: a purtat un nume uriaș, dar și-a câștigat singur locul prin curaj... citește tot
Răspunsul la această întrebare nu este atât de simplu pe cât pare la prima vedere, deoarece istoria colonizationale britanice în America de Nord este împărțită între o primă tentativă... citește tot
Brașovul este, fără îndoială, unul dintre cele mai frumoase orașe din România, dar farmecul său de așezare la poalele muntelui vine la pachet cu o problemă din ce în ce mai acută:... citește tot
