Dragobetele este considerată ziua iubirii la români. Această sărbătoare a dragostei a fost celebrată de foarte mult timp, având o strânsă legătură cu tradițiile dacice. Din păcate, după căderea comunismului oamenii au importat tot felul de sărbători occidentale, printre care și Valentine’s Day sau Ziua Îndrăgostiților, care este aniversată anual în data de 14 februarie.
Dragobetele este considerată sărbătoarea dragostei la români și a fost celebrată în data de 14 februarie, în fiecare an. În tradiția română, această zi marca simbolic și venirea primăverii. Potrivit legendei, Dragobete era un zeu al iubirii, fiind fiul Dochiei. Acesta mai era cunoscut în popor și sub numele de „Cap de Primăvară” sau „Cap de Vară”, fiind echivalentul lui Cupidon, în mitologia romană, și a lui Eros, în mitologia greacă. Dragobete era considerat un tânăr fecior, năvalnic, care le făcea pe fete să își piardă mințile și să se îndrăgostească.
Potrivit istoricilor, până la jumătatea secolului al XIX-lea românii sărbătoreau ziua de Dragobete pe 24 sau 28 februarie. Ba mai mult, unii consideră că această zi a iubirii a fost celebrată și în datele de 1 sau 25 martie. Indiferent de data la care era sărbătorită Dragobetele, evenimentul însemna, pe lângă iubire, și trezirea la viață a naturii.
Semnalul era dat de păsările nemigratoare care începeau să își construiască cuiburi și ciripeau de bucurie la lumina Soarelui. Despre cele care stăteau singure, oamenii erau convinși că nu își vor găsi perechea și vor rămâne fără pui în acel an. La sate, dar și la orașe, fetele și băieții sărbătoreau Dragobetele conform tradițiilor vechi și se întâlneau pentru a-și găsi dragostea. Tinerii se vedeau unii cu alții fie în fața bisericii, fie în păduri sau parcuri, unde mergeau după flori de primăvară.
Potrivit tradițiilor din Mehedinți, fata revenea în sat alergând, iar dacă un băiat o plăcea fugea după ea, iar tânăra îl săruta dacă era atrasă de el. Sărutul avea loc în văzul tuturor și semnifica logodna acestora pentru un an de zile sau chiar mai mult. Cu această ocazie, sătenii aflau ce nunți se pregătesc în viitorul apropiat.
Totodată, fetele luau din zăpada care încă nu se topise și o transformau în apă, iar ulterior o utilizau la înfrumusețare pe parcursul anului. Cu ajutorul acesteia se realizau și diferite descântece de dragoste. Oamenii mai în vârstă aveau grijă de animalele din gospodărie și, în această zi, nicio orătanie nu era omorâtă.
Cu alte cuvinte, Dragobetele era o zi a iubirii și a veseliei, iar cine o sărbătorea era ferit de boli și își putea găsi marea dragoste în viață.
Foto: gds.ro
