Istoria este plină de momente bizar-tragice, însă puține povești din Casa Albă sunt la fel de neobișnuite ca cea a celui de-al 12-lea președinte american, Zachary Taylor. Un erou de război dur, poreclit „Old Rough and Ready” pentru rezistența sa pe câmpul de luptă, Taylor a supraviețuit gloanțelor și condițiilor extreme din Războiul Mexicano-American, doar pentru a fi doborât, în mod ironic, de un gustare de vară.
Povestea începe pe 4 iulie 1850, în timpul celebrării Zilei Independenței la Washington D.C. Vremea era extrem de caldă și înăbușitoare. Președintele Taylor, în vârstă de 65 de ani, a petrecut câteva ore în soare la ceremonia dedicată construirii Monumentului Washington.
Pentru a se răcori după discursuri, s-a întors la Casa Albă și a consumat o cantitate impresionantă de cireșe proaspete, însoțite de lapte gheață și apă rece.
Combinația s-a dovedit fatală pentru sistemul digestiv al președintelui:
Oamenii de știință și istoricii cred că cireșele crude și laptele nepasteurizat consumat pe vreme de caniculă au declanșat o gastroenterită acută severă.
În câteva ore, Taylor a început să acuze dureri abdominale groaznice, crampe, greață și febră mare.
Diagnosticul pus de medici la acea vreme a fost de cholera morbus (termen folosit în secolul al XIX-lea pentru gastroenterita infecțioasă gravă).
Starea președintelui s-a degradat rapid în următoarele zile, iar pe 9 iulie 1850 — la doar 5 zile după consumarea cireșelor — Zachary Taylor a murit.
Deși legenda populară spune scurt că „a murit de la prea multe cireșe”, cauza reală a fost o combinație de factori specifici epocii:
Sistemul sanitar deficitar din Washington D.C.: În 1850, capitala SUA nu avea un sistem modern de canalizare. Apa folosită pentru spălarea fructelor sau pentru gheață provenea din surse deseori contaminate cu bacterii periculoase (cum ar fi Salmonella sau Vibrio cholerae).
Tratamentele medicale barbare: Medicii vremii au agravat starea președintelui prin metode agresive precum sângerarea (lipitori), administrarea de calomel (un compus pe bază de mercur foarte toxic) și opium, deshidratându-l și mai mult.
Misterul otrăvirii și deshumarea din anul 1991:
Decesul subit al președintelui în plină criză politică legată de sclavie a dat naștere multor teorii ale conspirației, sugerând că Taylor ar fi fost otrăvit cu arsenic de adversarii săi politici. În anul 1991, rămășițele sale au fost deshumate și analizate de medici legiști. Testele au confirmat că nivelul de arsenic era normal, spulberând teoria otrăvirii și reconfirmând că o infecție intestinală severă — favorizată de fructele și apa contaminate — i-a adus sfârșitul.
