Părinții și bunicii noștri au trăit vremuri grele. Perioada comunistă a fost o perioadă a controlului și a fricii. Bucuriile erau puține și tinerii trăiau la intensitate maximă orice eveniment menit să-i deconecteze de la viața anostă pe care o duceau mulți dintre ei. Acesta a fost și cazul Cenaclului Flacăra, cel mai important fenomen cultural de dinainte de Revoluție.
Cenaclul Flacăra a fost lansat în anul 1973, a adunat zeci de mii de spectatori pe stadioane şi în săli polivalente. Fenomenul a ținut până în anul 1985, când a fost interzis de regimul represiv. Timp de 12 ani, evenimentele din diferite orașe au bucurat milioane de oameni din întreaga țară. Un număr total de 1.615 spectacole de muzică și poezie, mai bine de 130 de spectacole pe an. Statisticile arătau în 1985 că la spectacole participaseră peste 6,5 milioane de români.
Bazele proiectului au fost puse de poetul Adrian Păunescu, iar pe scenă apăreau zeci de artiști, unii la început de drum, iar alții consacrați. Pe lângă melodii clasice, rock, populare sau folck, spectatorii se puteau bucura și de poezii.
Inițial, spectacolele aveau loc la început luni după-masa/seara în sala Teatrului „Ion Creangă” din București, urmate mai târziu de turnee în toată țara. Spectacolele au luat o pauză între 1973 și 1975 pentru că Adrian Păunescu era singurul om care se ocupa de tot și nu mai putea face față. Turneele s-au reluat în anul 1977 în semn de solidaritate față de victimele cutremurului din martie. Din nou la timonă a fost Adrian Păunescu, cel care a organizat așa-numitul „turneu al omeniei”.
Printre numele care s-au consacrat la Cenaclul Flacăra se numără: Mircea Vintilă, Ștefan Hrușcă, Doru Stănculescu, Dan Andrei Aldea, Adrian Ivanițchi, Dan Chebac, Valeriu Sterian, Anda Călugăreanu, Evandro Rosetti, Florian Pittiș, Zoia Alecu, Tatiana Stepa, Vasile Șeicaru, Marcela Saftiuc sau Alexandru Zărnescu.
„Cenaclul Flacăra a fost un fenomen ieșit din comun. Sunt oameni care s-au lansat acolo și au devenit niște nume în folkul românesc”, și-a amintit la gsp.ro Ovidiu Ioanițoaia, cel care a lucrat ani buni alături de Adrian Păunescu, fondatorul Cenaclului Flacăra.
Totuși, în ciuda faptului că aducea bucurie, existau numeroase restricții în materie de literatură și muzică, restricții făcute de Partidul Comunist. Interpreții erau plătiți din banii Cenaclului, iar o parte din încasări trebuia să se ducă și către U.T.C. (Uniunea Tineretului Comunist).
Fenomenul a fost interzis în anul 1985 de către conducerea Partidului Comunist. Motivul oficial fiind busculada de la stadionul Petrolul din Ploiești în timpul unui spectacol, care s-a soldat cu cinci morți și câteva zeci de răniți. În momentul izbucnirii busculadei, trupa „Flapo” concerta. Din pricina unei furtuni violente s-a întrerupt curentul pe arenă, moment care a produs panică şi haos printre miile de spectatori. Totuși, există voci care susțin că spectacolele au fost interzise pentru că deranjau regimul.
Foto: societatesicultura.ro
