România a dat lumii multe persoane inteligente care au schimbat mersul omenirii prin invențiile lor. Printre acestea se numără și inginerul Aurel Persu, cel care a realizat primul autovehicul cu profil aerodinamic, cu roțile integrate în caroserie. Acesta nu s-a oprit aici și a studiat comportamentul navelor în spațiul cosmic.
Aurel Persu s-a născut, la București, în data de 26 decembrie 1890, într-o familie înstărită de intelectuali, foarte apropiată de Casa Regală a României. Drept urmare, acesta a avut parte de o educație aleasă, urmând cursurile liceului Gheorghe Lazăr. După aceea a mers la Școala Superioară Tehnică din Berlin-Charlottenburg, unde a absolvit ca șef de promoție Secția Mecanică în anul 1913.
Cercetările sale în domeniul mecanicii nu au fost trecute cu vederea, iar în anul 1914 a fost premiat de Ministerul Instrucțiunii Publice din Germania pentru analizarea comportamentului navelor în spațiul cosmic. După terminarea Primului Război Mondial, inginerul român a ajutat la realizarea unui proiect de invenție a pompei care transporta petrol în conducte, la mare distanță. În felul acesta a descoperit principiul dualității forțelor.
Pasiunea pentru motoare a făcut ca, în perioada interbelică, să pună bazele unor curse automobilistice, asemănătoare celor de karting din prezent. Munca făcută din dragoste a făcut ca acesta să devină celebru în întreaga lume, după ce a creat primul autovehicul cu profil aerodinamic cu patru roți integrate în caroserie.
Pentru acest lucru el a cerut un brevet, în Germania, în data de 13 noiembrie 1922, obținându-l abia în 19 septembrie 1924. După multe calcule și experimente, inginerul român a considerat că forma ideală a unui automobil în mișcare este cea a picăturii de apă în cădere, fiind văzută ca forma aerodinamică cea mai fluidă. El a ajuns la coeficienți aerodinamici de 0,22 care și azi sunt greu de atins. Aurel Persu a construit modelul în perioada 1922-1924, din fonduri proprii, în Germania, caroseria fiind realizată în mai multe ateliere din Berlin.
Cei de la adevarul.ro scriu că automobilul era dotat cu frâne pe saboți, care acționează doar pe roțile din spate. Din cauza distanței reduse dintre roțile din spate, inventatorul a renunțat la diferențialul în transmisie. Motorul tip A-G f Automobilbau Berlin era cu ardere internă și cu aprindere prin scânteie, are 4 cilindri în linie, o putere 6/20 P.S., alezajul 64 milimetri, cursa 110 milimetri și cilindreea 1.400 de centimetri cubi. Cutia de viteze era de aceeași fabricație ca și motorul, iar demarorul era produs de firma Eisemann, tipul MKI-12, numărul 14.328. Magnetoul are aceeași fabricație, iar carburatorul era produs de firma Arthur Haendler Co. Berlin.
Inginerul a venit cu acest automobil în România, parcurgând în total cu el peste 120.000 de kilometri, fără probleme. Mașina era capabilă să meargă și cu 80 km/h, putând lua viraje strânse și la 60 de km/h. Aurel Persu a refuzat vânzarea brevetului către uzinele Ford și General Motors, donând mașina în perfectă stare de funcționare Muzeului Național Tehnic „Dimitrie Leonida”, în anul 1969.
