Cetatea Făgăraș este una dintre cele mai impresionante construcții de pe teritoriul României. Situată în județul Brașov, în centrul municipiului Făgăraș, cetatea are o istorie îndelungată, fiind casă pentru mai mulți domnitori români. În prezent, zona este intens vizitată de turiștii care vor să vadă cum arată cetatea care nu a putut fi cucerită niciodată cu ajutorul armelor.
Cetatea Făgăraș a început să fie construită în anul 1310 pe locul unde se afla o fortificaţie de pământ şi lemn din secolul al XII-lea. Obiectivul acesteia a fost unul clar, de a apăra locuitorii de invazia tătarilor și otomanilor. Ștefan Mailat, voievod al Transilvaniei și, ulterior, Mihai Viteazul au locuit în această cetate.
Numele construcției a fost dat de la pădurile de fag care erau în zonă, la vremea respectivă. Prima atestare a numelui Făgăraș apare într-o diplomă din 1291 emisă de regele ungur Andrei III (1290–1301).
Curiozități despre Cetatea Făgăraș
Cetatea Făgăraș este situată pe strada Piața Mihai Viteazul, nr. 1, chiar în centrul orașului Făgăraș.
Cetatea este cea mai bine conservată construcție medievală din Europa de Sud-Est. O revistă de specialitate din Statele Unite ale Americii a pus clădirea pe locul doi în registrul celor mai frumoase castele din lume.
De la începutul secolului al XVI-lea și până la mijlocul secolului al XIX-lea cetatea a fost invincibilă. Aceasta a fost asediată de 15 ori și niciodată nu a fost cucerită de invadatori.
Din a doua jumătate a secolului al XVI-lea, Cetatea Făgăraș a devenit reședința pentru mai mulți domnitori români. Ștefan Mailat și Mihai Viteazul au locuit aici o bună perioadă de timp.
Forma actuală a cetății a fost dată în secolul al XVII-lea, când aproximativ 150 de oameni au muncit în trei schimburi pentru a finaliza construcția. Clădirea dispune de 85 de camere.
De-a lungul timpului, cetatea a fost, pe rînd, garnizoană militară austriacă (1696–1867), maghiară (1867–1918) și românească (1918–1948). Din 1948 și pînă în 1960 a fost închisoare comunistă. Din 1950 și până în 1960 aici au fost întemnițați aproximativ 4.000 de persoane care se opuneau noului regim. După anul 1960 închisoarea a fost desființată și au început lucrările de restaurare a cetății, pentru a-i reda frumusețea medievală. Cu toate acestea, în anul 1976 s-a hotărât ca în cetate să fie înființate ateliere de covoare, tricotaje și confecții, centre comerciale și de alimentație publică, un hotel, un muzeu și o bibliotecă municipală. În prezent, doar muzeul și biblioteca mai funcționează.
Construcția mai poate fi numită și „Cetatea Torturii”, fiindcă în temnițele medievale pot fi găsite anumite săli unde oamenii erau torturați până își dădeau duhul. Potrivit legendelor, aici exista în urmă cu mai multe sute de ani o mașină de tortură numită „Fecioara de fier”, iar cel care ajunge să o vadă avea parte de o moarte în chinuri, corpul său fiind străpuns de mai multe pumnale care apoi cădea într-un mecanism de săbii, ce toca carnea. Se spune că cei care făceau cunoștință cu „Fecioara de fier” puteau să agonizeze până la două zile înainte să-și dea ultima suflare.
Încă din anul 1656, pe lacul cetății au fost văzute lebede care erau hrănite din ordinul conducătorilor. Tradiția a fost păstrată secole mai târziu când Primăria Făgărașului a decis să populeze lacul cu aceste păsări maiestuoase.
Gheorghe Eminescu, nepotul Luceafărului, care a trecut din tranșeele de la Mărășești în celulele de la Jilava și Aiud: a purtat un nume uriaș, dar și-a câștigat singur locul prin curaj... citește tot
Răspunsul la această întrebare nu este atât de simplu pe cât pare la prima vedere, deoarece istoria colonizationale britanice în America de Nord este împărțită între o primă tentativă... citește tot
Brașovul este, fără îndoială, unul dintre cele mai frumoase orașe din România, dar farmecul său de așezare la poalele muntelui vine la pachet cu o problemă din ce în ce mai acută:... citește tot
