Pașaportul reprezintă actul cu ajutorul căruia oamenii pot călătoriidintr-o țară în alta. Cetățenii din cadrul Uniunii Europene pot merge dintr-un stat în altul doar cu cartea de identitate, însă în afara acestei regiuni vor avea nevoie de pașaport. Cu ajutorul acestui document o persoană este identificată și se știe exact țara de proveniență.
Între statele lumii există diferite relații politice și diplomatice, drept pentru care călătoriile cetățenilor se pot efectua fie cu viză, fie cu permis de intrare în noul teritoriu. Totul ține de puterea pașaportului. Trebuie precizat că există și un pașaport diplomatic, care este deținut doar de anumite persoane din cadrul unui stat și vine la pachet cu anumite beneficii.
Cine deține un pașaport diplomatic?
Pașaportul diplomatic este un document de călătorie care se eliberează de Ministerul Afacerilor Externe, prin Direcția Generală Afaceri Consulare, la solicitarea instituțiilor sau autorităților publice interesate ori, după caz, a organismelor interesate, în cazurile și în condițiile prevăzute de lege, potrivit avocatura.com.
Cu alte cuvinte, pașaportul diplomatic este emis doar persoanelor din cadrul statului care călătoresc în străinătate pentru a reprezenta interesele țării. În România, legea prevede ca următoarele persoane să beneficieze de acest document de călătorie:
preşedintele României;
preşedintele Senatului şi preşedintele Camerei Deputaţilor;
membrii Senatului şi membrii Camerei Deputaţilor;
primul-ministru, membrii Guvernului şi persoanele asimilate miniştrilor;
preşedintele şi judecătorii Curţii Constituţionale;
avocatul poporului şi adjuncţii acestuia;
preşedintele şi vicepreşedinţii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie;
membrii Consiliului Superior al Magistraturii şi judecătorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie;
preşedintele şi vicepreşedinţii Curţii de Conturi;
procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, procurorul general financiar al Curţii de Conturi şi adjuncţii acestora;
preşedintele şi preşedinţii de secţie ai Consiliului Legislativ;
guvernatorul şi viceguvernatorii Băncii Naţionale a României;
preşedintele şi vicepreşedinţii Academiei Române;
patriarhul, cardinalul, mitropoliţii şi şefii cultelor din România, recunoscute de stat;
secretarii de stat şi persoanele asimilate acestora;
funcţionarii cu grad diplomatic şi persoanele care îşi desfăşoară activitatea în Ministerul Afacerilor Externe, prin detaşare de la alte instituţii, pe funcţii corespunzătoare funcţionarilor cu grad diplomatic;
funcţionarii cu grad consular şi persoanele care îşi desfăşoară activitatea în Ministerul Afacerilor Externe, prin detaşare de la alte instituţii, pe funcţii corespunzătoare funcţionarilor cu grad consular;
ataşaţii militari şi ataşaţii de afaceri interne, adjuncţii acestora, precum şi funcţionarii superiori din organizaţiile internaţionale şi interguvernamentale;
curierii diplomatici;
soţul, soţia şi copiii minori, în funcție de caz, ai atașaților militari şi atașaților de afaceri interne, adjuncţii acestora, funcţionarii superiori din organizaţiile internaţionale şi interguvernamentale, precum și ai șeful statului;
persoanele trimise în misiune oficială în străinătate, pentru susţinerea unor interese naţionale, pe bază de mandat şi pe durata acestuia, cu aprobarea ministrului afacerilor externe;
foştii şefi ai statului român, foştii preşedinţi ai Senatului şi Camerei Deputaţilor şi foştii prim-miniştri, conform lege5.ro.
Pașaportul diplomatic este eliberat la începerea mandatului și încetează de drept odată cu eliberarea din funcție, cu unele excepții, cum ar fi șeful statului care deține acest document pe toată durata vieții.
Deținătorii de pașapoarte diplomatice sunt scutiți adesea de viză, atunci când vor să călătorească într-o altă țară. Totodată, aceștia scapă și de alte procese birocratice în călătoriile întreprinse de ei.
Când a apărut pentru prima dată pașaportul?
Regele Henry V al Marii Britanii a propus pentru prima dată, în anul 1414, un concept de pașaport, recunoscut în lumea întreagă, care să ajute la identificarea cetățenilor străini de pe teritoriul unui stat. Pașaportul modern a început să fie utilizat obligatoriu, începând cu Primul Război Mondial (1914-1918), când era nevoie de un control al migrației.
Gheorghe Eminescu, nepotul Luceafărului, care a trecut din tranșeele de la Mărășești în celulele de la Jilava și Aiud: a purtat un nume uriaș, dar și-a câștigat singur locul prin curaj... citește tot
Răspunsul la această întrebare nu este atât de simplu pe cât pare la prima vedere, deoarece istoria colonizationale britanice în America de Nord este împărțită între o primă tentativă... citește tot
Brașovul este, fără îndoială, unul dintre cele mai frumoase orașe din România, dar farmecul său de așezare la poalele muntelui vine la pachet cu o problemă din ce în ce mai acută:... citește tot
