Monarhia este o formă de guvernare unde întreaga putere este deținută de o singură persoană, numită monarh. Aceasta este de trei tipuri: constituțională, absolută, sau electivă. Trebuie precizat că monarhia vine cu o serie de avantaje în organizarea socială și politică a țării. Potrivit Wikipedia.org, 44 de țări din lume încă au un sistem monarhic. Cel mai cunoscut este cel britanic.
1. Monarhia este considerată una dintre cele mai stabile forme de guvernare. O monarhie constituțională este mai puțin predispusă la o preluare forțată a Guvernului în comparație cu alte sisteme politice, deoarece oferă o structură dublă. Pe de o parte sunt cei care au fost aleși pentru a legifera și a pune în practică legile, iar de cealaltă parte este monarhul care servește ca un fel de șef de stat.
2. Într-un sistem monarhic războaiele între partide sunt mult reduse. Într-o monarhie constituțională, partidele de pe scena politică își urmăresc agenda proprie, însă nu sunt la fel de înverșunate unele cu celelalte precum în alte forme de guvernare. Conducătorul din majoritatea monarhiilor este cel care va avea ultimul cuvânt de spus în toate chestiunile executive și legislative. De aceea, aleșii trebuie să realizeze strategii de dezvoltare în concordanță cu ceea ce dorește Casa Regală.
3. Guvernarea monarhiilor este una centristă. O monarhie riscă să se transforme într-o dictatură dacă întreaga putere este deținută de o singură persoană. Cu toate acestea, în monarhiile constituționale există un dublu control. De exemplu, atunci când premierul susține o lege, monarhul trebuie să o semneze, chiar dacă acesta din urmă nu are o influență prea mare la nivelul Guvernului.
4. Corupția este mult redusă în sisteme politice monarhice. Monarhiile au avantajul că suveranul este pe viață la putere, astfel că acesta nu are nevoie să corupă pe cineva pentru beneficiul propriu. Iar de obicei populația se identifică cu Suveranul, pe care îl consideră liderul suprem.
5. Când lucrurile nu merg Guvernul poate fi reîmprospătat. Cele mai multe monarhii din prezent sunt constituționale, astfel că membrii Guvernului trec printr-un proces de votare. Drept urmare, atunci când agenda populației nu mai coincide cu cea a Guvernului acesta poate fi reîmprospătat cu noi oameni, care să vină în întâmpinarea noilor realități sociale.
6. Liderii monarhiei sunt instruiți de la naștere pentru a deveni lideri. Ordinea succesiunii în majoritatea monarhiilor este bazată pe ordinea la naștere. Astfel că, primul copil născut al Suveranului, fie el fată sau băiat, va fi următorul conducător al țării. În felul acesta, oamenii știu dinainte cine va fi următorul lor conducător, iar acesta are timp să învețe încă de mic tainele guvernării.
7. Guvernul poate lua decizii mai rapide în cadrul unui sistem monarhic. Atunci când întreaga putere executivă și legislativă se află în mâna unei singure persoane lucrurile se mișcă mai repede. Birocrația este mult redusă, iar adoptarea legilor se face într-un timp mult mai scurt.
8. Într-un sistem monarhic transferul de putere este mult mai rar. De exemplu, într-o republică transferul de putere se face o dată la 4 sau 5 ani. În schimb, Suveranul deține puterea pe viață și o transferă doar către copilul său. De aceea, lucrurile sunt mult mai stabile, fiindcă totul se știe dinainte.
9. Monarhiile nu sunt atât de costisitoare pentru stat cum se crede la prima vedere. De exemplu, alegerile prezidențiale costă foarte mulți bani. În Statele Unite ale Americii, scrutinul pentru alegerea noului șef de stat costă aproximativ două miliarde de dolari. În monarhie nu există această problemă, fiindcă transferul de putere se face ereditar, potrivit futureofworking.com.
10. Guvernul poate să funcționeze independent de monarhie. În cele mai multe monarhii din prezent, Suveranul are o putere limitată, iar Guvernul își desfășoară activitatea fără aprobarea acestuia. Rolul monarhului este unul mai mult de ambasador, însă poate deveni esențial în anumite cazuri, cum ar fi războiul.
Foto: Pexels.com
