În perioadele de conflict este aproape inevitabil să nu apară acuzații de crime împotriva umanității sau crime de război. Ambele sunt, de obicei, perpetuate de grupuri în conflicte civile sau interstatale.
Crimele de război au loc atunci când există încălcarea protocoalelor stabilite prin acorduri internaționale. În mod normal, toate națiunile ar trebui să adere la legile tratatelor în ceea ce privește tratamentul cetățenilor și prizonierilor de război în timpul conflictului.
Termenul de crimă de război a fost și este dificil de definit cu precizie, iar utilizarea sa a evoluat constant, în special după 1918 de la sfârșitul Primului Război Mondial. Prima încercare sistematică de a defini o gamă largă de crime de război a fost cunoscută și sub numele de „Codul Lieber” după autorul său principal, Francis Lieber, care a fost emis de președintele SUA Abraham Lincoln în timpul Războiului Civil American și distribuit personalului militar al Uniunii în 1863.
În timp ce actele de agresiune într-o situație de conflict pot fi considerate crime de război numai atunci când ating un anumit prag, actele de agresiune în orice cadru pot fi definite drept crime împotriva umanității. De exemplu, dacă rezerviștii de poliție arestează violent protestatari, acțiunile lor nu pot fi considerate crime de război. Cu toate acestea, aceștia pot fi acuzați de crime împotriva umanității.
Crimele împotriva umanității se referă la acte care includ degradarea sau umilirea ființelor umane. Acestea sunt de obicei planificate de guvernele regionale sau naționale ca o modalitate de intimidare sau eliminare a unui grup de persoane aflate în jurisdicția lor. Orice act criminal poate fi o crimă împotriva umanității dacă vizează un anumit grup pe baza diferențelor politice, sex, rasă sau religie, scrie site-ul differencebetween.net.
Așadar, principala diferență dintre crimele împotriva umanității și crimele de război ține de circumstanțele în care sunt comise aceste două acte violente.
Foto: Depositphotos.com
