Care este cel mai dificil și mai periculos traseu montan din România?

14.06.2021
Care este cel mai dificil și mai periculos traseu montan din România?

Traseele montane reprezintă o adevărată provocare pentru toți iubitori de drumeții. Aceștia au posibilitatea, dincolo de a face mișcare fizică atât de necesară sănătății, să exploreze natura la mare altitudine și să admire peisaje unice.

Sunt, însă, câteva astfel de trasee în țara noastră care prezintă un grad ridicat de dificultate care necesită un plus de experiență fizică, dar și psihică pentru a le putea face față, printre cele mai periculoase fiind cele din Munții Făgăraș.

Care este cel mai dificil și mai periculos traseu montan din România?

Printre acestea se numără și Creasta Făgărașului, un real paradis peisagistic care îți taie respirația și care reprezintă o adevărată provocare pentru cei care se lansează în această temerară expediție.

Traversarea crestei Munților Făgăraș este cu siguranță un traseu extrem de dificil, care îi pune la grea încercare pe cei care se lansează în parcurgerea lui. Traseul de creastă, între Turnul Roșu și Cantonul Rudărița, cu toate urcările și coborârile, are o lungime de aproximativ 80 km și o diferență de nivel de 5.800 m.

Traseul este marcat cu bandă roșie din apropiere de localitatea Turnul Roșu și până la Plaiul Foii. El trece prin trei dintre cele opt vârfuri care au peste 2.500 m altitudine: Negoiu (2.535 m), Viștea Mare (2.527 m) și Moldoveanu (2.544 m).

Când este recomandat traversarea Crestei Făgărașului?

De unde este mai bine să se înceapă traseul, de la vest la est sau invers? Partea vestică a traseului este mai solicitantă, fiind mai stâncoasă și cu porțiuni tehnice care, pentru a putea fi depășite fără a utiliza hamuri și corzi, sunt prevăzute cu lanțuri. Cu cât avansezi spre est, traseul devine mai lin, cu poteci lungi cu iarbă. Cu alte cuvinte, sensul de deplasare rămâne la latitudinea fiecăruia.

Din cauza climei răcoroase din regiune, Creasta Făgărașului este acoperită cu zăpadă până în luna august, ceea ce face traseul extrem de periculos din cauza riscului de producere a avalanșei.

De asemenea, nu este recomandată parcurgerea traseului în lunile iunie și iulie din cauza pericolului apariției furtunilor și a descărcărilor electrice. De aceea, cea mai potrivită perioadă pentru a traversa Creata Făgărașului este sfârșitul lui august și începutul lui septembrie.

Traseul de pe crestele Făgărașilor prezintă câteva puncte de interes, după cum urmează: lacul glaciar Avrig, Vârful Scara (2.306 m), Portița Caltunului (2.259 m) și Lacul Caltun (2.130 m), Lacul și Cabana Bâlea (2.045 m), Lacul Capra (2.230 m), Fereastra Zmeilor (2.175 m), trecătoarea La Trei Pași de Moarte (2.170 m), vârfurile Arpașul Mare (2.468 m) și Mircii (2.470 m), Lacul Podul Giurgiului (2.140 m), Șaua Podragului (2.301 m) și vârful La Fundul Bandei (2.454 m).

De-a lungul Crestei Făgărașului există câteva refugii. Aceastea sunt în ordine, de la vest la est, următoarele: Refugiul Scara (2.146 m), Refugiul Caltun (2.150 m), Refugiul Fereastra Zmeilor (2.068 m), Refugiul Viștea Mare (2.310 m), Refugiul Sâmbetei (2.196 m), Refugiul Zarna (1.936 m), Refugiul Curmătura Bratilei (2.122 m), Refugiul Berevoiescu (2.262 m) și Refugiul Comisu (1.865 m).

Foto: Pexels.com

Distribuie acest articol:
Cele mai noi articole
Top 5 cele mai periculoase perioade din istorie. Vremuri în care supraviețuirea era o chestiune de… șansă
Top 5 cele mai periculoase perioade din istorie. Vremuri în care supraviețuirea era o chestiune de… șansă
De-a lungul istoriei, omenirea a trecut prin perioade extrem de sumbre, marcate de războaie devastatoare, pandemii înspăimântătoare, colapsuri sociale și dezastre naturale. În acele vremuri,... citește tot
Ce se întâmplă cu albinele bătrâne, „pensionarele” stupului? Ele nu sunt inutile nici în ultimele zile de viață
Ce se întâmplă cu albinele bătrâne, „pensionarele” stupului? Ele nu sunt inutile nici în ultimele zile de viață
Când o albină este bătrână, devine „pensionară” a stupului. După 6 săptămâni de viață, albinele lucrătoare, epuizate de zboruri, nu mai pot colecta nectar și trec la sarcini mai... citește tot
Papa Leon al XIV-lea seamănă leit cu Papa Leon al XIII-lea
Papa Leon al XIV-lea seamănă leit cu Papa Leon al XIII-lea
În istoria pontificală, rar se întâmplă ca doi papi, separați de generații, să fie comparați nu doar prin idei, ci și prin înfățișare. Totuși, odată cu alegerea recentă a Papei Leon... citește tot