Trăim într-o Românie cu multe discrepanțe. Pe de o parte apar joburi de top, bine văzute și plătite, futuriste, într-un fel, pe de altă parte șomajul e în floare, mai cu seamă în regiunile și așa sărace ale țării. Și tot în același timp, vorbim despre beneficii pentru angajați la care cei care muncesc pe salariul minim nici nu ar îndrăzni să viseze.
În România lui 2021, preocuparea pentru sustenabilitate este din ce în ce mai mare în rândul băncilor şi al companiilor mari. Unele dintre ele lucrează la implementarea unor noi poziţii care să asigure o funcţionare cât mai benefică, atât pentru mediu, cât şi pentru organizaţie, după modelul celor „de afară”.
În acest sens, câteva dintre cele mai mari bănci şi companii din România au creat un nou job, cel de chief sustainability officer (CSO), în timp ce altele urmează să o facă, având deja echipe care lucrează în acest sens.
„În România, poziţia de chief sustainability officer este încă în curs de dezvoltare. În afară, este un rol foarte apreciat şi este o poziţie strategică în cadrul unei companii. Un CSO ar trebui să fie poziţionat în companie la cel mai înalt nivel de executive management. Practic, este persoana care analizează şi prezice viitorul companiei respective, din punct de vedere al impactului în mediu“, a explicat Cristina Patroescu, hub manager şi recruitment & executive search în cadrul Adecco Group, companie de resurse umane.
Reprezentanţii Deloitte România spun că, deocamdată, ca o bună practică, unele dintre organizaţiile mari au definit un rol de sustenabilitate în cadrul societăţii, însă nu neapărat la nivel de chief sustainability officer. „Urmărind legislaţia europeană în materie de sustenabilitate, ne aşteptăm ca în următorii 2-3 ani societăţile să definească şi să înfiinţeze acest post în cadrul structurilor lor de guvernanţă“, spun aceştia.
O astfel de poziție încă nu poate fi găsită în ofertele de joburi disponibile în România, cel puțin nu sub acest nume. Dar specialiștii spun că nu va dura mult până ce va apărea.
În cealaltă parte a României, cea în care nu s-a auzit de un astfel de job și nici nu se va auzi în următorii ani, șomajul e subiectul la zi. Cele mai recente statistici arată că judeţele din regiunea Nord-Est şi cele din Sud-Vest Oltenia au înregistrat cele mai mari creşteri ale ratei şomajului în pandemie.
Regiunea Nord-Est, cea care cuprinde judeţele Suceava, Botoşani, Neamţ, Iaşi, Bacău şi Vaslui, unele dintre cele mai sărace ale țării și mai lipsite d eperspective, a înregistrat cea mai mare creştere a ratei şomajului între trimestrul al doilea din 2019 şi acelaşi trimestru din 2021, de 4,4 puncte procentuale, de la 1,8 la 6,2%, conform calculelor Ziarul Financiar realizate pe baza datelor de la Institutul Naţional de Statistică (INS).
În Sud-Vest Oltenia, regiune alcătuită din judeţele Dolj, Gorj, Mehedinţi, Olt şi Vâlcea, creşterea a fost de 3,8 puncte procentuale.
„Profilul economic şi demografic al regiunii Nord-Est este preponderent agricol, cu o pondere mai mare a populaţiei în mediul rural. Regiunea a fost în bună măsură ocolită de marii investitori industriali din cauza lipsei infrastructurii de transport, ca atare locurile de muncă sunt adesea fragile, în companii sensibile la schimbările mari din mediul extern. Multe astfel de companii au fost serios afectate de pandemie şi au transmis oamenii în şomaj“, a explicat Raluca Pârvu, business manager la BPI Group, companie de consultanţă în management şi resurse umane.
Și tot la pol opus față de realitatea din aceste județe par beneficiile oferite în 2021 pentru unii angajați.
Pandemia a schimbat puternic pachetele de beneficii pentru angajaţi: serviciile de masaj, abonamentele la sală şi petrecerile de Crăciun aproape au dispărut, dar asigurările şi acţiunile câştigă teren, arată cele mai recente studii.
Programul de lucru flexibil este cel mai căutat beneficiu pentru angajaţi în anul 2021 la nivel global, iar România nu face excepție, în condiţiile în care pandemia a adus modificări importante în structura pachetelor de servicii acordate de către companii, arată o analiză realizată de Mazars.
Astfel, serviciile de masaj şi masă la birou au dispărut aproape complet, aceste pachete scăzând cu 95% în 2020. Din ianuarie 2021 aceste beneficii nu au mai fost acordate deloc.
Alte abonamente, precum abonamentele la sală şi petrecerile de Crăciun, au scăzut de asemenea mult în rândul beneficiilor acordate de angajatori. Anul 2021 a înregistrat o scădere cu încă 40% faţă de valorile înregistrate în anul 2020.
În acelaşi timp, pandemia a dus la creşterea acordării anumitor pachete de beneficii salariale, precum asigurări de sănătate şi asigurări de viaţă.
Dacă la începutul anului 2019, asigurările de viaţă erau beneficiile cel mai rar întâlnite în cadrul companiilor, la finalul anului 2020 s-a înregistrat o creştere în acordarea acestora cu 50% faţă de anul 2019. Mulți angajați au fost obligați să privească moartea în ochi și să-și schimbe felul de a gândi.
În ceea ce priveşte datele înregistrate în anul 2021, valoarea asigurărilor de sănătate a crescut cu 17% faţă de valorile înregistrate în anul 2020, în timp ce sumele aferente asigurărilor de viaţă s-au dublat faţă de valorile înregistrate în această categorie în anul 2020.
