Primăria Sectorului 1 organizează simpozionul “Un Patrimoniu pentru generatii”

Primăria Sectorului 1 a Municipiului București, prin Centrul Cultural al Sectorului 1, în colaborare cu Academia Română, organizează în data de 16 iulie 2020, începând cu orele 11.00, în Aula Bibliotecii Academiei Române, din Calea Victoriei 125, simpozionul „Un patrimoniu pentru generații”, proiect cultural care are ca scop promovarea patrimoniului consolidat al Sectorului 1, din perioada interbelică, demonstrând rolul acestuia în dezvoltarea societăţii românești.

Despre arhitectura, istoria și importanța edificiilor de patrimoniu din Sectorul 1, vor susține prezentări în cadrul simpozionului,  Prof.dr. Acad. Răzvan Teodorescu, vicepreședintele Academiei Române, Prof. Dr. Arh. Augustin Ioan, Prof. Dr. Arh. Mihaela Criticos, Prof. Dr. Arh. Tiberiu Florescu și primarul Sectorului 1, Dl. Dan Tudorache.

Simpozionul este urmat de vernisajul expoziției: „Arhitectura Capitală, Bucureștii în căutare de sine”, ce poate fi vizitată în perioada 16-20 iulie 2020, în incinta Bibliotecii Academiei Române.

Articole recomandate

De ce este București capitala României?

De unde vine denumirea cartierelor din București?

Expoziția  „Arhitectura Capitală, Bucureștii în căutare de sine” își propune să prezinte ”Bucureștii” prin câteva dintre edificiile sale reprezentative, creațiile marilor arhitecți  români interbelici și postbelici care au trăit și au creat în București, să prezinte sursele formale și teoretice ale arhitecturii moderne autohtone, în scopul de a atrage atenția asupra patrimoniului existent și, adeseori, neglijat

Prin lucrările expuse se vor regăsi trei  direcții principale, diferite, dar care, prin modul de prezentare par a se afla într-un dialog, într-o polenizare încrucișată  oferind astfel un anumit șarm spațiului și o identitate locală construcțiilor:

1. Construcția identitară, de la Mincu și Școala Națională, până astăzi, trecând prin perioada interbelică, până la resurgența temei identității în contemporaneitate;
2. Modernismul, de la proiectele de avangardă ale lui Marcel Iancu sau Horia Creangă și până astăzi, inclusiv, exemple relevante din perioada comunistă;
3. Referințele neo-clasice, eclectice și de modernism clasicizant (stripped-modernism).