Povestea mai puțin cunoscută din Primul Război Mondial: Generalul Erwin Rommel a luptat la Oituz

16.11.2026
Povestea mai puțin cunoscută din Primul Război Mondial: Generalul Erwin Rommel a luptat la Oituz

Când rostim numele lui Erwin Rommel, imaginea care ne vine imediat în minte este cea a celebrului „Vulpe a Deșertului” – feldmareșalul german care a condus Afrika Korps prin dunele din Libia și Egipt în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial. Puțini știu însă că reputația sa de tactician strălucit și lider neînfricat s-a forjat cu un sfert de secol mai devreme, nu în nisipurile Africii, ci pe crestele împădurite și stâncoase ale Carpaților Orientali, în luptele crâncene de la Oituz din vara anului 1917.

Un tânăr locotenent în infernul Carpaților

În august 1917, în timpul Primului Război Mondial, România trecea prin unele dintre cele mai dramatice momente ale istoriei sale. Armata Română, reorganizată în Moldova, rezista eroic în fața ofensivei Puterilor Centrale în triunghiul de foc Mărăști–Mărășești–Oituz. În timp ce la Mărășești se dădeau bătălii de uzură pe câmp deschis, la Oituz, poarta de intrare spre Valea Trotușului, luptele aveau un caracter montan, dur, unde fiecare cotă și fiecare versant puteau decide soarta frontului.

Aici a fost trimis Batalionul de Vânători de Munte din Württemberg (Württembergisches Gebirgsbataillon), o unitate de elită a armatei germane, specializată în războiul alpin. În fruntea unui detașament de asalt din cadrul acestui batalion se afla un locotenent în vârstă de doar 25 de ani: Erwin Rommel.

Cucerirea Muntelui Coșna: Lecția de tactică a lui Rommel

Misiunea trupelor germane și austro-ungare era să străpungă apărarea română de pe aliniamentul Muntele Coșna – Dealul Cireșoaia, pentru a coborî spre Târgu Ocna și Onești, tăind astfel liniile de comunicație ale armatei române.

Rommel a înțeles rapid că atacurile frontale clasice, care provocau pierderi uriașe în fața mitralierelor și tranșeelor bine camuflate, nu aveau șanse de izbândă în terenul accidentat al Oituzului. În schimb, tânărul ofițer a aplicat o tactică inovatoare, bazată pe infiltrare, viteză, surpriză și exploatarea unghiurilor moarte ale terenului.

Contraatacul românesc și respectul față de adversar

Succesul lui Rommel a pus frontul românesc într-o situație critică, dar rezistența Armatei Române a fost pe măsură. În zilele următoare, trupele române – inclusiv vânători de munte și regimente de infanterie întărite cu rezerve – au declanșat contraatacuri furibunde pentru recucerirea Coșnei și a Cireșoaiei.

Luptele s-au transformat în încleștări corp la corp, la baionetă, printre copaci sfârtecați de obuze. Rommel însuși a fost rănit la braț în timpul acestor confruntări, refuzând însă să părăsească linia întâi până când situația sectorului său nu a fost stabilizată.

În celebra sa carte de memorii și tactică militară, Infanterie greift an (Infanteria atacă), publicată în anul 1937, Rommel a dedicat un capitol amplu campaniei din România. El a descris cu o precizie aproape fotografică relieful de la Oituz, dificultățile logistice, căldura sufocantă din august și, mai ales, tenacitatea soldatului român, recunoscând că a avut în față un adversar redutabil, care apăra cu disperare fiecare palmă de pământ.

De la Oituz la legenda „Vulpii Deșertului”

Deși trupele germane au obținut succese tactice locale pe Muntele Coșna, obiectivul strategic al ofensivei de la Oituz a eșuat: poarta Moldovei a rămas închisă, iar deviza „Pe aici nu se trece!” a devenit realitate istorică.

Pentru Erwin Rommel, însă, campania din Carpați a fost o școală de război esențială. Metodele pe care le-a perfecționat în pădurile de la Oituz – mișcarea rapidă, lovirea flancurilor vulnerabile, comanda din prima linie și adaptarea permanentă la teren – aveau să fie aceleași principii pe care le-a aplicat ulterior în Italia (la Caporetto, unde a câștigat prestigioasa decorație Pour le Mérite), în Franța (1940) și în Africa de Nord.

Astăzi, pe versanții liniștiți ai Coșnei și ai Cireșoaiei, monumentele ridicate în memoria eroilor români amintesc de jertfa celor care au apărat țara în vara lui 1917. Puțini dintre drumeții care străbat aceste poteci știu că, printre aceleași stânci și păduri, și-a făcut ucenicia unul dintre cei mai faimoși comandanți militari ai secolului al XX-lea.

Distribuie acest articol:
Tags:
Cele mai noi articole
De ce întâlnirea dintre Trump, Putin și Xi Jinping poate însemna o nouă Ialta. Ce s-a întâmplat cu România la conferința de la Ialta din 1945?
De ce întâlnirea dintre Trump, Putin și Xi Jinping poate însemna o nouă Ialta. Ce s-a întâmplat cu România la conferința de la Ialta ...
Istoria pare să rimeze din nou în diplomația mondială. Anunțul oficial confirmat de Beijing, Washington și Moscova privind prima întâlnire trilaterală dintre Donald Trump, Xi Jinping și... citește tot
Capul de bronz al statuii împăratului roman Traianus Decius, descoperit la Sarmizegetusa
Capul de bronz al statuii împăratului roman Traianus Decius, descoperit la Sarmizegetusa
O descoperire arheologică de excepție scoate la iveală noi detalii despre importanța strategică a Daciei romane în secolul al III-lea. Echipa de cercetători care desfășoară săpături... citește tot
Ce criterii trebuie să îndeplinească membrii din Garda Elvețiană Pontificală, cei care asigură paza Papei?
Ce criterii trebuie să îndeplinească membrii din Garda Elvețiană Pontificală, cei care asigură paza Papei?
Cunoscută drept cea mai mică, dar și una dintre cele mai exclusiviste armate din lume, Garda Elvețiană Pontificală este responsabilă cu securitatea personală a Suveranului Pontif și a... citește tot