De ceva vreme, partidele politice din România dau bani, direct sau indirect, către presă. România este una dintre puținele țări în care partidele politice redirecționează bani grei către mass-media. „În toată lumea democratică se folosește acest lucru pentru politicile publice. Vi s-a părut vreun coleg de-al dumneavoastră cumpărat?”, s-a limitat în a spus premierul României. Totuși, de ce această practică nu este deloc corectă?
Milioane de euro merg lună de lună către trusturile mass-media și multe dintre materiale nu sunt marcate ca fiind „publicitare”. „Se cumpără complicitatea presei cu bani publici”, afirmă Dragoș Pătraru de la Starea Nației. „Această practică ucide orice idee de independență a presei”.
Întrebat ce părere are despre acest aspect, premierul Nicolae Ciucă a spus: „La nivelul PNL nu mă ocup de acest aspect. Am discutat cu cei care sunt responsabili, sumele sunt publice, verificate de autoritățile compentente. Dacă ar fi fost vreo problemă până acum, partidele ar fi trebuit să răspundă în fața legii.”.
PSD a primit 75 milioane euro din bani publici, în ultimii trei ani, ca subvenție de la stat. O bună parte din acești bani, peste 70%, au mers către televiziuni și site-uri, pentru „propagandă”. De cealaltă parte, Libertatea a scris un articol în care a spus că un milion de euro din bani publici de la PNL au mers la site-ul Digi24. Articolele nu au fost marcate cu semnul P (Publicitate).
Principiile etice ale jurnalismului includ obiectivitatea, imparțialitatea și independența față de influențe externe, precum plățile partizane. În general, este considerat nefiresc și nedorit ca partidele politice să plătească direct presa pentru a obține acoperire favorabilă sau pentru a influența conținutul editorial. Acest lucru ar putea compromite integritatea și credibilitatea presei, afectând capacitatea jurnaliștilor de a furniza informații obiective și echilibrate.
Faptul că politicienii plătesc presa, le permite acestora să manipuleze declarațiile și evenimentele și să livreze o narațiune falsă publicului. Tocmai de aceea, în era digitală, alfabetizarea media este extrem de importantă. Cetăţenii trebuie să poată discerne între sursele de informare. Ei trebuie să învețe cum să identifice părtinirile și să recunoască tacticile de manipulare.
Jurnalismul ar trebui să ofere o perspectivă imparțială asupra evenimentelor și să servească interesul public prin furnizarea de informații corecte și relevante. Atunci când există plăți partizane sau alte forme de influență directă, aceasta poate crea un conflict de interese și poate afecta capacitatea presei de a acționa ca un gardian al democrației.
În multe țări, există coduri de etică și standarde profesionale care reglementează relația dintre presă și entitățile politice. Astfel, este important ca presa să fie independentă și să evite situațiile în care interesele financiare sau politice influențează conținutul jurnalistic. Presa trebuie să rămână un actor cheie în furnizarea de informații verificate și echilibrate pentru a susține o dezbatere democratică sănătoasă.
Foto: wsj.com
