Piatra Dracului, aflată la coada lacului de acumulare Izvorului Muntelui de pe râul Bistriţa, este un monument al naturii cu statut de rezervaţie naturală. Stânca are o înălţime de 23 de metri şi este amplasată pe o terasă la câţiva metri deasupra nivelului apei. O poţi vedea cel mai bine atunci când treci viaductul care traversează lacul de acumulare. E adevărat că stânca Piatra Dracului se mișcă singură noaptea?
Legenda locală spune că ”Piatra Dracului” ar fi rezultatul unui pariu pentru stăpânirea omenirii, dintre diavol şi Dumnezeu. Pentru a câștiga pariul, dracul trebuia să fure o ”stâncă sacră”, pe care să o ascundă, mai apoi, în adâncurile apelor. Astfel că, într-o noapte foarte ploioasă, încornoratul a mers pe masivul Ceahlău, de unde a desprins o stâncă. Nici nu apucase dracul să ia piatra în gheare și să apuce în direcția râului Bistrița, că din depărtări se auzea cântecul cocoșului. Simbol al luminii în tradiția populară, cocoșul anunța că începe o nouă zi.
Se mai spune că, înciudat, în fiecare noapte Dracul se întoarce pe furiș și încearcă să mute piatra din loc, convins că în ziua în care va reuși să o pună la Talpa Iadului, domnia lui Dumnezeu pe pământ va sfârși și Lumea va intra în stăpânirea lui.
O alta legendă legată de Piatra Dracului vorbeşte despre existența unui căpcăun care trăia pe Vârful Ceahlău. El era cel care ademenea tinerele pe platoul muntelui şi le transforma ulterior în stane de piatră. Un tată al cărei fiică fusese răpită de căpcăun a adunat mai mulţi localnici şi a mers să-i dea o lecție căpcăunului. Furios, căpcăunul a aşteptat căderea nopţii, care a venit odată cu o furtună puternică, a smuls o stâncă de pe Ceahlău şi a încercat să o arunce peste satul răzvrătiţilor. El a scăpat însă piatra în afara satului, după ce duhul bun al Ceahlăului, înfăţişat ca un tânăr voinic călare pe un cal înaripat, l-a izbit cu spada peste gheare.
Localnicii din zilele noastre spun că ar fi văzut stânca mişcându-se noaptea, fie spre dreapta, fie spre stânga, pe o distanţă relativ mică. Explicația acestora stă și în continuarea legendei: dracul nu a renunţat definitiv la pariu și încearcă în continuare să ia stânca şi să o ascundă în adâncurile Bistriței, dar poate urni piatra numai câțiva centimetri. Totodată, legenda mai spune că atunci când dracul vine să ia stânca, toate focurile din localităţile vecine se sting şi toate animalele tac brusc.
Pentru sceptici, ”Piatra Dracului” nu prezintă niciun mister, continuarea legendei fiind, de fapt, o iluzie optică indusă de mărirea sau micşorarea debitului de apă, care ar da impresia ca stânca se afla mereu în alt loc. Pentru cei pasionați de folclor, însă, ”Piatra Dracului” este o reprezentare a mitologiei românești. Și Dumnezeu a continuat să creeze lumea.
