E adevărat că Pasajul Unirii din București a fost gata în 34 de zile?

27.02.2019
E adevărat că Pasajul Unirii din București a fost gata în 34 de zile?

Când vine vorba despre construcțiile din perioada comunistă, nostalgicii vorbesc la superlativ făcând referire la viteza de execuție. Despre Pasajul de la Piața Unirii se spune că ar fi fost gata în doar 34 de zile. Este acest lucru adevărat?

Cu o lungime de 900 de metri, Pasajul Unirii este unul dintre cele mai utile proiecte ale Bucureștiului și zilnic zeci de mii de automobile trec pe aici. Pasajul dispune de 4 benzi de circulatie, câte două pentru fiecare sens și un sistem de ventilație a aerului pentru a elimina noxele. Pasajul începe în bulevardul I.C. Brătianu (fostul Bulevard 1848) și se termină în bulevardul Dimitrie Cantemir.

În cât timp a fost construit Pasajul Unirii?

Pe data de 6 iunie 1987, ziarele vremii anunțau o nouă realizare a socialismului: inaugurarea Pasajului Piața Unirii, la numai 34 de zile de la începerea lucrărilor de construcție. Este adevărat că lucrarea a fost finalizată într-un timp record, însă trebuie spus că săpăturile au început cu șase luni înainte. Da, cu șase luni, dar propaganda comunistă „a omis” să spună asta la inaugurare.

De ce nu avea niciodată Ceaușescu bani la el?

Proiectarea pasajului a fost făcută de Institutului de Proiectări pentru Transporturi Auto (IPTANA) și construcţia a fost realizată de Ministerul Construcţiilor Industriale alături de un societăţi locale. Lucrarea a fost extrem de complexă întrucât pasajul supratraversează două magistrale de metrou, dar şi cursul râului Dâmboviţa. La pasaj au lucrat sute de oameni la foc continuu.

Câte datorii avea România în ’89?

În luna decembrie a anului 1989, România avea investiţii şi datorii de recuperat în valoare de aproximativ 8 miliarde de dolari. Ba mai mult, se pare că țara noastră avea în conturi în jur de două miliarde de dolari cash. Cât despre datoria externă, aceasta practic nu exista la acea vreme

Foto: retroalmanah.ro

Distribuie acest articol:
Cele mai noi articole
Ce înseamnă ‘ad litteram’ și când se folosește?
Ce înseamnă ‘ad litteram’ și când se folosește?
Limba română este plină de expresii împrumutate din latină care adaugă o notă de precizie și eleganță discursului nostru. Printre cele mai frecvent utilizate se numără „ad litteram”.... citește tot
„Regula de 2 minute” și cum să scapi de amânare: Metoda simplă pentru eficiență fără efort masiv
„Regula de 2 minute” și cum să scapi de amânare: Metoda simplă pentru eficiență fără efort masiv
Cu toții am fost acolo: te uiți la mormanul de haine de pe scaun, la e-mailul acela care necesită un răspuns scurt sau la vasele din chiuvetă și îți spui: „O fac mai târziu”. Problema... citește tot
Cele mai ciudate moduri în care au murit regii: De la mâncat excesiv, la răzbunarea rivalului deja mort
Cele mai ciudate moduri în care au murit regii: De la mâncat excesiv, la răzbunarea rivalului deja mort
Istoria ne-a obișnuit cu regi care pier pe câmpul de luptă, înconjurați de glorie, sau în paturile lor luxoase, răpuși de bătrânețe. Însă, dacă privim în „spatele cortinei”,... citește tot