Conform definiției, damigeana este un recipient de sticlă, protejat cu un înveliș împletit din nuiele, răchită sau papură, cu gât subțire, care se utilizează la prepararea, păstrarea și transportul lichidelor, de obicei alcoolice. Ei bine, nu toată lumea știe că denumirea acestui recipient vine din franțuzescul damme-Jeanne, care în traducere liberă este… doamna Ioana.
Originea cuvântului vine din sud-vestul Frantei (origine recunoscută la nivel mondial pentru producția de vin), unde, în urmă cu sute de ani, vinul de export pentru englezi se îmbutelia în sticle bombate de 2,5 litri acoperite cu împletitura de papură. Strămoșul damigeanei. Conform etimologilor, termenul franțuzesc de damme-Jeanne a apărut în secolul al XVIII-lea.
Care este cel mai vechi vin din România și cât valorează?
În Mare Britanie, recipientele au fost denumite demi-john și se utilizau la dozarea ratiilor de vin pentru echipajele marinei regale.
În Argentina i se spune și acum recipientului dama Juana, în timp ce americanii din Vestul Sălbatic au transformat damme-Jeanne în jimmyjohn.
În Țările Române termenul de damme-Jeanne s-a transformat în românescul damigeană.
Legenda spune că regina Jeanne, a fost alungată din Împărăția ei din Napoli. În anul 1347, aceasta s-a retras în ținutul din Provence, sudul Franței. Surprinsă de o furtună, regina s-a refugiat în casa unui meșter sticlar din Saint Paul la Galline Grasse.
De unde vine expresia „nici în clin, nici în mânecă?” Nu, nu are nicio legătură cu vestimentația!
După ce a petrecut noaptea acolo, Regina a vrut să vadă sticlele făcute de către acesta. La un moment dat, sticlarul s-a pus pe treabă și a făurit un recipient ce semăna cu o damigeană și pe care l-a botezat inițial Regina Jeanne. Suverana, modestă din fire, i-a sugerat meșterului ca recipientul din sticlă să poarte numele damme-Jeanne. Și astfel i-a rămas numele celebrului recipient.
În mod tradițional, damigeana cu o capacitate de 25-50 l este folosită pentru prepararea vinului în gospodărie. În acest scop, damigeana se astupă bine cu un dop de fermentație care permite să iasă dioxidul de carbon care se degajă în timpul fermentației alcoolice, altfel presiunea ce ia naștere ar duce la spargerea vasului. De asemenea, dopul de fermentație previne oxidarea mustului înainte și pe perioada fermentării, împiedicând în același timp pătrunderea microorganismelor din afară în damigeană
