29 iulie este a 210-a zi a calendarului gregorian și a 211-a zi în anii bisecți. În această zi au avut loc evenimente care au marcat istoria omenirii. Tot în această zi se sărbătorește Ziua... citește tot
Cine ar fi crezut că au existat vremuri în care românii au simțit pe pielea lor valurile tsunami? Ei bine, la începutul anilor 1900, în Marea Neagră, un cutremur cu magnitudinea de 7,2 grade pe scara Richter a provocat valuri uriașe de peste 5 metri.
La fel ca în marile oceane, și în Marea Neagra există pericolul formării de valuri uriașe cunoscute sub numele de tsunami (flux puternic și brusc, provocat de seisme sau erupții submarine, care devastează coastele). Un astfel de fenomen s-a produs pe 31 martie 1901, în zona Mangalia. La est de Capul Caliacra (nord-estul Bulgariei), la o adâncime de aproximativ 20 de kilometri, s-a produs un seism devastator, cu magnitudinea de 7,2 grade pe scara Richter.
Cât din Marea Neagră aparține României? Cât deține România din Marea Neagră?
Mișcarea tectonică, cea mai mare înregistrată vreodată în Marea Neagră, a produs valuri tsunami de 5 metri înălțime începând cu sudul Mangaliei. Astfel, mai multe sate au fost complet distruse și maluri au fost dislocate pe kilometri întregi. Același lucru s-a întâmplat și pe litoralul bulgăresc, chiar și în zona Balcic, unde mai multe case au fost luate de ape.
Conform specialiștilor, zona seismică Shabla produce cutremure cam odată la 450 – 500 de ani, ele putând atinge magnitudini de 7 – 7,5 grade pe scara Richter. Seismele se produc la adâncimi de aproximativ 15–30 km. Cutremure produse în această zonă și cu efecte asemănătoare au avut loc în anii 543, 800 și 1444.
Marea Neagră și-a primit denumirea finală de la turci, odată cu extinderea acestora în zonele de jur-împrejurul ei. Turcii sunt cei care au asociat multă vreme nordul cu întunericul şi de aceea au numit marea situată la nordul imperiului lor drept Kara Deniz = Marea Neagră, iar Marea Mediterană, care se află la sud de centrul imperiului o numesc şi azi Ak Deniz = Marea Albă. Așadar, iată de unde vine denumirea de Marea Neagră.
Fundul Mării Negre este considerat a fi un loc de fosilizare extrem de interesant. La adâncimi mai mari de 200 de metri, aici nu există deloc oxigen. Astfel, toate epavele care au ajuns pe fundul Mării Negre de-a lungul timpului sunt într-o stare perfectă de conservare. Cele mai spectaculoase dintre acestea sunt Moskva şi Sophie. Prima este un distrugător rusesc din Al II-lea Război Mondial, iar cea de-a doua o vană construită în 1890.
Foto: Pexels.com
