În ultima perioadă se tot vorbește despre partide extremiste și extremism în general, cu atât mai mult cu în multe țări din Europa partidele extremiste au câștigat un capital extrem de mare. Partidele suveranist-extremiste AUR, SOS și POT au obținut peste 31% dintre voturi la alegerile parlamentare din 2024 și vor influența decisiv evoluția Parlamentului în următorii patru ani. Partidele extremiste câștigă tot mai mulți adepți. Dar, de unde vine simpatia oamenilor pentru extremism?
Pentru a înțelege de ce oamenii simpatizează cu partide extremiste, trebuie să înțelegem ce este, de fapt, extremismul.
Partidele extremiste sunt grupări politice care promovează idei, valori și o agendă politică radicală sau extremistă, care se află în afara mainstream-ului politic și care adesea contravin normelor democratice și principiilor de toleranță și pluralismului politic. Aceste partide pot prezenta amenințări pentru stabilitatea și democrația unei societăți, deoarece pot avea tendința de a utiliza metode radicale sau violente pentru a-și atinge obiectivele sau pot promova politici extremiste care pot duce la polarizare și conflict social.
Simpatia pentru extremism nu apare dintr-o singură cauză, ci dintr-un amestec complex de factori psihologici, economici și sociali.
Oamenii merg către lideri extremiști mai ales când se simt amenințați și când le este frică și nu se simt în siguranță. Crizele economice, conflictele politice, migrarea masivă, sau chiar schimbările climatice pot crea un climat de neliniște, iar oamenii încearcă să găsească soluții rapide și decisive pentru problemele cu care se confruntă.
Totodată, în fața incertitudinii, oamenii pot simți nevoia de a se adăposti în valori fixe și extreme, care oferă un sens de apartenență și siguranță. Extremismul răspunde unei nevoi fundamentale de a controla și înțelege lumea, oferind o abordare „totul sau nimic”, unde nu există loc pentru nuanțe sau compromisuri.
Un alt motiv al atracției față de extremism este legată de dorința de apartenență la un grup. Acest grup poate fi unul naționalist, religios sau ideologic. În contextul unei lumi globalizate și adesea fragmentate, indivizii pot căuta refugiu în comunități care le oferă un sentiment puternic de identitate.
Una dintre caracteristicile fundamentale ale extremismului este mentalitatea „noi vs. ei”, care încurajează polarizarea și demonizarea altora. Acest tip de gândire simplifică realitatea și le permite celor care aderează la ideologii extreme să justifice acțiuni violente sau discriminatorii față de grupurile „străine” sau „dușmanii” percepuți.
Această mentalitate se hrănește din frică și neîncredere și este alimentată de discursuri politice care exclud și stigmatizează „ceilalți”. Prin urmare, oamenii care se simt vulnerabili, respinși sau înfruntați de schimbări rapide pot fi atrași de mișcări care îmbrățișează această logică a separării și urii.
Extremismul nu este doar o formă de reacție, ci și o promisiune de putere și reconstrucție. Cei mai mulți care condamnă persoanele cu alte orientări sexuale nu sunt foarte bine informați. Grupurile extremiste sunt obișnuite să găsescă un „țap ispășitor” și în acest caz sunt oamenii cu alte orientări sexuale.
Războiul din Ucraina este o altă temă fierbinte. Partidele extremiste susțin că „nu este războiul nostru” și că nu ar trebui să ne implicăm în conflictul vecinilor noștri. Totuși, dat fiind că facem parte din NATO, nu putem să fim neutri. Dacă alianța decide să trimită trupe pe frontul din Ucraina și România va trebui să facă acest lucru.
Foto: DespositPhotos.com
