Ziua de 6 august, a 218-a zi a calendarului gregorian și a 219-a zi în anii bisecți, a consemnat de-a lungul istoriei mai multe evenimente care au marcat omenirea. În această zi, în anul 1917,... citește tot
Americanul Neil Armstrong a fost primul om care a pășit pe Lună. Totuși, mulți sunt de părere că nu a existat nicio misiune pe Lună și că totul a fost o conspirație a Guvernului Statelor Unite ale Americii. În sprijinul acestora stă argumentul potrivit căruia urma pasului de pe Lună nu se potrivește cu gheata purtată de Neil Armstrong în anul 1969.
Pe data de 20 iulie 1969 Neil Armstrong a făcut istorie, devenind primul om care a mers pe Lună. Americanul era comandantul misiunii de aselenizare Apollo 11 din iulie 1969. Există însă voci care susțin că pasul făcut de astronaut este un fals pentru că urma nu este aceeași cu gheata purtată de Armstrong. Cât adevăr există în această poveste?
De ce vedem Soarele și Luna la fel de mari, dacă Soarele e de 400 de ori mai mare ca Luna?
„Un pas mic pentru om, un pas uriaș pentru omenire”, ar fi spus Armstrong imediat după ce a pășit pe satelitul natural al Terrei. Fotografia urmei și mai apoi a ghetei astronautului arată că urma cu pricina nu ar fi făcută de acea încălțăminte. Există însă o explicație: se pare că, atunci când a pășit pe suprafața Lunii, Armstrong a pus pe deaspura ghetelor o protecție suplimentară pentru a evita ruperea costumului. În plus, astronautul evita ca praful să se așeze direct pe suprafața costumului.
Dacă sărim în Pământ, în cât timp am ajunge pe partea cealaltă?
Un alt mit este acela că firma care a fabricat ghetele costumului de astronaut ar fi vrut să-și pună logo-ul pe ghete, dar acest lucru nu a fost permis de NASA. Cum ar fi fost să rămână logo-ul unei firme, pentru eternitate, pe suprafața lunii?
Conform unor sondaje, unul din cinci americani este convins că aselenizarea a fost o farsă și că expediţia Apollo 11 a fost regizată într-un studio secret din Nevada. Printre argumentele specialiștilor se numără lipsa stelelor din fotografii. Contestatarii susţin că poziţia stelelor văzute de pe Terra ar fi trădat poziţia reală a astronauţilor și astfel că au fost eliminate din fotografii.
