Multe dintre casele în care ne ducem zilele sunt dotate cu calorifere menite să ne încălzească locuința în anotimpul rece. Totuși, majoritatea caloriferelor sunt montate fie pe peretele cu fereastra, fie sub fereastră. De ce procedează constructorii astfel?
De-a lungul timpului, apartamentele și casele în care locuim și-au schimbat designul. Nu mai locuim în celebrele „cutii de chibrit”, însă un lucru a rămas aproape la fel: caloriferul se montează fie pe peretele cu fereastra, fie sub fereastră. De ce?
Dacă, de exemplu, caloriferul nu ar fi amplasat la fereastră, în anotimpul rece, geamul ar fi extrem de rece. Geamul va fi mai rece ca aerul din cameră îndiferent de tipul de fereastră folosit. Atunci când aerul cald plin de vapori din casă o să întâlnească partea rece a geamului, aceşti vapori se vor lichefia făcând condens. Acest condens poate crea mucegai, poate strica tâmplăria sau poate provoca mirosuri neplăcute în locuință.
În cazul în care caloriferul este amplasat sub fereastră, se crează o perdea de căldură care nu permite vaporilor de apă să se condenseze pe sticla ferestrei sau alte suprafețe reci. Odată pornită, căldura din radiator va arunca vaporii de apă în sus, odată cu ridicarea aerului cald.
„De fapt, fiecare fereastră ar trebui să aibă un calorifer sub ea. Dacă în cameră există două ferestre, atunci vom amplasa două calorifere la o distanță maximă de 30-40 de cm de peretele cu geamul. Amplasarea caloriferului sub geam mai este o alegere înțeleaptă din alt punct de vedere: acela este un spațiu mort și, de obicei, nu se poate pune altceva, așa cum ar fi un corp de mobilier”, a explicat pentru shtiu.ro un constructor bucureștean.
Dacă radiatoarele nu mai sunt în stare de funcționare, cel mai bine este ca acestea să se schimbe în perioada verii. De ce? Simplu. În primul rând nu este nevoie ca centrala să funcționeze și apoi instalatorii sunt liberi pentru că aceștia sunt mult mai solicitați în anotimpul rece.
