Cuget, deci exist. Rene Descartes s-a născut la 31 martie 1596, la Descartes, în Franța, și a murit la 11 februarie 1650, la Stockholm, în Suedia. Acesta a fost un renumit filozof și matematician francez și a rămas cunoscut și cu numele latin de Cartesius.
Rene Descartes și-a manifestat curiozitatea pentru fenomenele naturii de mic copil. La doar 14 ani, acesta compunea lucrări de matematică și filozofie. De-a lungul vieții, a studiat latina și greaca, precum și matematica, fizica, logica, morala și metafizica.
Contribuțiile lui Descartes au fost numeroase și substanțiale, dedicând lucrări și tratate matematicii (algebrei, geometriei, numerelor complexe), fizicii și muzicii, totuși influența sa dominantă a rămas în filozofie. Acesta a ajutat la apariția și dezvoltarea curentului filosofic numit cartezianism. Acest tip de gândire a rămas dominant în a doua jumătate a secolului al XVII-lea.
Cu alte cuvinte, cartezianismul este un curent de gândire care cuprinde principiile și teoriile gândirii lui Descartes. Concepția a fost detaliată în prima sa lucrare în limba franceză, intitulată „Discurs asupra metodei” apărută în anul 1637. Totodată, lucrarea se subintitula „pentru a ne conduce bine rațiunea și a căuta adevărul în științe”.
Acest curent filozofic are la bază dubiul. Rene Descartes are ca punct de pornire în concepția sa faptul că orice act de gândire poate fi pus sub semnul întrebării. Această filozofie venea în contradicție cu ceea ce Biserica stabilea în acea vreme ca fiind singurul adevăr: Soarele se învârte în jurul Pământului, centrul lumii create de Dumnezeu. Astfel, Descartes ajunge la concluzia că oricât de mari ar fi erorile gândirii umane realitatea se impune ca un fapt indubitabil: Dubito cogito, cogito ergo sum – ma îndoiesc deci cuget, cuget deci exist.
Rene Descartes realizează că este imposibil să se îndoiască de gândire, pentru că a te îndoi înseamnă a gândi. Altfel spus, dacă gândesc înseamnă că exist.
Foto: ro.wikipedia.org
