Matei Balș a fost o eminență în medicina din România. Acesta s-a născut la 6 ianuarie 1905, la București, și a murit la 19 aprilie 1989, la Geneva. Activitatea sa științifică a schimbat lumea medicinei. Lucrările sale au dus la dezvoltarea sistemelor de sănătate.
Matei Balș a fost un medic român, profesor universitar la București, șef de catedră la Clinica a II-a de boli infecțioase și decan al FPSMF (Facultatea pentru Perfecționare și Specializare a Institutului Medico-Farmaceutic din București), membru titular al Academiei de Medicină a RSR (1969), membru al Academiei de Științe din New-York, membru al Societății Americane de Microbiologie, membru al Societății Regale de Medicină Tropicală și Igienă din Londra, membru al Societății de Patologie Clinică din Berlin, laureat al Premiului de Stat clasa I (1950), pentru descoperirea nitrofuranului și aplicarea lui în febra tifoidă.
Matei Balș a publicat peste 350 de lucrări științifice în țară și 35 în străinătate. Unele dintre aceste lucrări sunt de actualitate și astăzi, printre ele se numără: Introducere în studiul patologiei infecțioase (1958), Antibioticele (1966), Terapia infecției (1975) și Laboratorul clinic în infecții (1982).
Se poate spune fără echivoc că acesta este întemeietorul școlii moderne românești de bacteriologie clinică și pionier al erei „antibioticoterapiei”, aducând contribuții valoroase în chimioterapia unor boli contagioase.
Matei Balș a fost o figură emblematică în cel mai vechi spital de boli infecțioase din România, respectiv Spitalul de Boli Infecțioase Colentina, care și-a schimbat numele în Institutul Național de Boli Infecțioase „Matei Balș”.
Pentru activitatea sa, Matei Balș a fost decorat cu Crucea Regina Maria (1942) și Medalia muncii cl. I (1966), iar în 1973 a devenit Medic Emerit al RSR.
foto: federatiasanitas.ro
