Ana di Pištonja sau Ana Draxin sunt nume care nu spun absolut nimic pentru mulți dintre români. Cunoscută și sub numele de Baba Anujka sau Vrăjitoarea din Banat, această femeie s-a născut în România, în 1837 sau 1838, în familia unui crescător de vite, însă a trăit încă din fragedă pruncie în satul Vladimirovac din Serbia de astăzi.
După cum scrie Index.hr, Baba Anujka a fost cea mai temută criminală în serie din fosta Iugoslavie și din Europa de Est, fiind vinovată de uciderea prin otrăvire a 150 de oameni, toți bărbați.
Baba Anujka a fost arestată de două ori. Prima dată s-a întâmpălat în iunie 1914, la Bela Crkva, dar a scăpat din lipsă de probe. A doua oară, în 1928, a fost însă găsită vinovată și arestată pentru crimele comise. Baba Anujka avea pe atunci 90 de ani.
În istorie circulă două versiuni. Conform primei versiuni, ea a fost condamnată la 15 ani de închisoare cu muncă silnică, însă a fost eliberată după opt ani din cauza bătrâneții și a murit doi ani mai târziu, la vârsta de 100 de ani. A doua versiune, prezentată de Alo.rs – cel mai citit cotidian din Serbia – spune că ea fost eliberată din închisoare de către soldații germani în 1941 și a murit în casa ei din Vladimirovac la vârsta de 104 ani.
Datele despre viața Babei Anujka sunt destul de puține și unele neverificate. Sursa principală de informații referitoare la viața și la crimele comise este cartea intitulată ”Baba Anujko – vrăjitoarea din Vladimirovac” scrisă de profesorul de chimie Simon Darmati și publicată în 2007.
La vârsta de 20 de ani, Baba Anujka ar fi devenit mizantroapă după ce a fost sedusă și părăsită de un tânăr ofițer austriac, care a îmbolnăvit-o de sifilis. Ea a căutat izolarea și a început să se arate interesată de medicină și de chimie. Ulterior s-a căsătorit cu un moșier numit Pistov sau di Pištonja, cu care a avut 11 copii, iar 10 dintre aceștia au murit.
După 20 de ani de căsnicie a rămas văduvă, dar a continuat să studieze chimia și medicina convențională, dar și cea populară. Ea și-a construit un fel de laborator într-o aripă a casei, iar pe la sfârșitul seconului XIX își câștigase deja reputația de tămăduitoare. Se spune că, pentru 5.000 de dinari cât era contravaloarea leacului miraculos, ea le promitea clienţilor îndepărtarea grijilor în maximum opt zile.
Se bănuiește că, timp de jumătate de secol, Baba Anujka a ucis până la 150 de bărbați prin otrăvire cu niște amestecuri otrăvitoare pe care ea le denumea ”apă magică” sau ”poțiuni de dragoste”.
Cel mai cunoscut leac al Babei Anujka era un amestec de arsenic, mercur şi seminţe din plante etnobotanice precum tatula, cunoscută și sub denumirea de iarba diavolului, leac despre care ea afirma că rezolvă toate grijile conjugale sau materiale ale clientului.
În realitate, așa-zisul leac miraculos era de fapt otravă pură. Baba Anujka îşi întreba de fiecare dată clienții cât de gravă este problema, iar astfel afla greutatea corporală a bărbaților pe care urma să-i lichideze pentru a-și putea doza cu exactitate otrava. „După a opta zi, nu veți mai avea nici o problemă!”, îi anunța criminala pe clienții săi. Și, după opt zile, aceștia mureau.
Foto: Telegraf.rs
