Numele lui Iisus Hristos este strâns legat de creștinism. În ultima perioadă, tot mai mulți oameni își pun întrebări cu privire la existența lui Iisus Hristos. Totuși, dacă nu luăm în calcul Biblia, primele scrieri creştine care menționează existența lui Iisus din Nazareth sunt epistolele lui Pavel.
- Conform istoricilor, epistolele lui Pavel au fost scrise la 25 de ani de la moartea lui Iisus din Nazareth. Biografia lui Iisus, scrisă tot de Pavel, ar fi fost realizată la 40 de ani de la crucificarea lui Iisus Hristos.
- O altă dovadă a fost lăsată de un evreu pe nume Flavius Josephus care a scris despre istoria iudaismului în jurul perioadei 93 d.Hr. În lucrarea sa, acesta face două referiri la Iisus Hristos. În“Antichităţile evreilor”, cartea 18, capitolul 3, punctul 3, celebrul istoricul Flavius Josephus scrie: „Acum, într-un timp exista Isus, un om înțelept, dacă îmi este permis să-l numesc om, pentru că el a fost un făcător de lucrări minunate – un profesor atâtor oameni care au primit adevărul cu plăcere. El a atras de partea lui mulți dintre evrei și mulți dintre alte neamuri. El a fost Hristos; și atunci când Pilat, la sugestia principalilor bărbați dintre noi, l-a condamnat la crucificare, cei care l-au iubit de prima dată nu l-au părăsit, pentru că le-a apărut viu din nou a treia zi, aşa cum profeții divini au prezis aceste lucruri”.
- Politicienii romani Plinius şi Tacitus scriu și ei că Iisus a fost executat în timpul guvernării lui Pilat din Pont în Iudea (26-36), date care corespund cu cele din Evanghelii. De menționat că cei doi romani nu erau de acord cu religia creștină.
- Lucian, născut în anul 115 d.Hr., a fost un satiric grec bine cunoscut. Deși și-a bătut joc de creștini, acesta a furnizat importante dovezi ale existenței lui Iisus fără însă să-i menționeze numele. „Ei îl venerează şi astăzi, omul din Palestina care a fost răstignit pentru că a adus această nouă formă de inițiere în lume (…)”, nota Lucian.
Giulgiul din Torino, dovada „palpabilă”?
O altă dovadă, de această dată palpabilă, ar putea fi Giulgiul din Torino, numit de unii creștini Sfântul Giulgiu. Aceasta este o pânză de in, păstrată la capela regală a catedralei „Sfântul Ioan Botezătorul” din Torino și pe care se află imprimată imaginea corpului unui om care prezintă semne de agresiune fizică și în special de crucificare.
Cine a fost, de fapt, „Noroc”? De ce nu e bine să zicem „Hai, noroc!”
Creștinii sunt convinși că aceasta este bucata de pânză cu care a fost învelit trupul Mântuitorului, dar oamenii de știință au indicat data de proveniență a pânzei ca fiind situată în perioada 1260 – 1390. La ora actuală, nu se poate afirma cu certitudine care este perioada reală când giulgiul a fost țesut.
De ce nu există mai multe dovezi?
În anul 70 d.Hr., romanii au invadat şi distrus Ierusalimul, mii de oameni fiind omorâți. Orașele au fost devastate și aceasta ar putea fi una dintre explicații pentru faptul că dovezile scrise ale martorilor oculari ai lui Iisus Hristos nu s-au păstrat până în zilele noastre.
