Schiatul este unul dintre cele mai practicate sporturi de iarnă. La nivel mondial, milioane de oameni își pun iarna schiurile în picioare și se bucură de mersul pe zăpadă. Care este însă originea cuvântului schi și când a fost inventat schiatul?
Originea cuvântului „ski” provine din termenul skíð (cuvânt din limba veche nord-germanică) și înseamnă „băț din lemn”. Simplu, nu-i așa?
Primii oameni care au mers pe schiuri (bețe de lemn) au fost locuitorii din nordul țărilor scandinave și din zona Siberiei. În anul 1933, în zona Rodoy din Norvegia s-au descoperit desene făcute pe stâncă ce descriau un bărbat pe schiuri foarte înguste construite din lemn ținând în mână un baț. Desenele datau de acum 4.500-5.000 de ani.
Pe de altă parte, cele mai vechi schiuri au fost descoperite în zonele mlăștinoase ale Rusiei și sunt vechi de peste 8.000 de ani. În 1924, arheologii au găsit o pereche foarte veche de schiuri și la Kalvträsk, în Suedia, datată, inițial, ca fiind din 3.300 î. de Hr.
Alegerea schiurilor nu este niciodată un lucru facil, mai ales pentru cei mai puțin experimentați. Schiurile se aleg în funcție de cât de experimentat este schiorul. Schiurile mai scurte sunt mai ușor de manevrat, așadar sunt dedicate începătorilor. Cei experimentați pot alege schiuri mai lungi. Schiurile cu flexul moale sunt recomandate, de asemenea, începătorilor. Cei avansați pot alege schiuri puțin mai rigide.
Schiurile clasice au, de obicei, lungimea cuprinsă între 175 și 220 centimetri. Există o formulă aproximativă pentru a calcula lungimea schiurilor de care orice schior are nevoie. Această formulă este: h X 2,6 + 25 = L, unde “h“- înălțimea corpului schiorului măsurat în inchi, iar “L“- lungimea aproximativă a schiurilor. De exemplu, un bărbat care are înălțimea de 180 de cm va avea 70,2 inchi. Așadar, 70,2 X 2,6 + 25 = 207,52. Schiuri lungi de 207 cm îi vor trebui unui bărbat înalt de 180 cm.
Foto: Pexels.com
