„Orizonturi. Dincolo de limite” – ediția 2026 a Academiei Atlantykron a reunit știința, inteligența artificială, explorarea spațiului, energia viitorului, natura, arta și literature. Atlantykron 2026 a reunit peste 250 de participanți, lectori, invitați și organizatori. De asemenea, Atlantykron 2026 a beneficiat de 16 conferințe susținute de 19 invitați și de 30 de cursuri și ateliere susținute de 30 de lectori și instructori.
► Academia Atlantykron a ajuns la cea de-a 37-a ediție și a transformat din nou insula „Inelul de Piatră” de la Capidava într-un laborator viu al ideilor
► Inteligența artificială, energia eoliană și nucleară, hidrogenul, explorarea spațială și programul Artemis, biodiversitatea, cercetarea exploratorie și educația viitorului s-au întâlnit cu literatura SF, fotografia, pictura, muzica, sportul și Aventura
► Teleconferințele cu NASA și cosmonautul Dumitru-Dorin Prunariu au readus spațiul cosmic în centrul dialogului de pe insulă
► Atlantykron demonstrează, de 37 de ani, că o școală poate exista și fără ziduri, iar cunoașterea poate fi transmisă direct, de la om la om
Timp de opt zile, între 31 iulie și 7 august, insula dunăreană „Inelul de Piatră”, din apropierea localității Capidava, a devenit din nou un spațiu desprins parcă dintr-un roman science-fiction. Cea de-a 37-a ediție a Academiei Atlantykron, desfășurată sub genericul „Orizonturi. Dincolo de limite”, a adus împreună peste250 de participanți de toate vârstele, cercetători, profesori, ingineri, artiști, scriitori, specialiști în tehnologie, oameni de comunicare și dezvoltare personală, dar mai ales tineri curioși să afle cum ar putea arăta lumea de mâine.
Pentru o săptămână, insula a funcționat asemenea unei adevărate Academii fără ziduri: conferințele și teleconferințele s-au împletit cu experimentele și atelierele practice, iar discuțiile despre inteligență artificială, geopolitică, energie, cosmos sau psihologie au continuat informal la umbra copacilor, la focul de tabără sau pe malul Dunării.
Iar poate aceasta este una dintre cele mai importante particularități ale Atlantykron: aici, lectorul și participantul nu sunt despărțiți de o catedră. Se întâlnesc, discută, pun întrebări, contrazic, experimentează și, uneori, pornesc împreună spre o întrebare la care nimeni nu are încă răspuns.
„Atlantykron nu este doar o tabără sau o academie de vară, ci o comunitate vie care crește de la un an la altul. De 37 de ani, pe Insula Inelul de Piatră, reunim generații diferite în jurul aceleiași pasiuni pentru cunoaștere, creativitate și dialog. Ediția 2026 a demonstrat încă o dată că viitorul se construiește prin întâlnirea dintre știință, tehnologie, cultură, artă și prietenie. Ne bucură să vedem participanți care au venit aici copii și care revin astăzi împreună cu propriii lor copii, alături de cercetători, profesori, scriitori, artiști și specialiști din domenii de vârf. Acesta este, poate, cel mai valoros rezultat al Atlantykron: capacitatea de a inspira, de a crea punți între generații și de a transforma curiozitatea în cunoaștere”, declară Sorin Repanovici, coordonatorul Academiei Atlantykron.
Alexandru Mironov: „Am pornit un falanster cultural care funcționează de 37 de ani”
Unul dintre fondatorii Atlantykron, jurnalistul de știință și scriitorul Alexandru Mironov, privește cei 37 de ani ai proiectului ca pe continuarea unui vis început în jurul unei clase de elevi pasionați de science-fiction.
„Sunt 37 de ani de când un jurnalist de știință, un super-dascăl și o clasă de elevi au decis să cucerească alte universuri. Erau toți pasionați de SF și simțeau nevoia să aterizeze pe o planetă nouă și să iasă din cușca în care erau închiși”, spune Alexandru Mironov.
El rememorează începuturile alături de profesorul Aurel Cărășel și de Sorin Repanovici, cel care, din fost elev și pasionat de SF, avea să devină principalul organizator și unul dintre oamenii care au menținut proiectul în viață timp de aproape patru decenii.
„Porniserăm un falanster cultural care funcționează de 37 de ani, avându-l ca organizator de excepție pe Sorin Repanovici, fost elev și fanatic SF”, afirmă Alexandru Mironov.
În viziunea sa, Atlantykron este mai mult decât o tabără: este un experiment educațional de lungă durată, în care au trecut peste 10.000 de invitați, participanți și organizatori, iar o parte dintre cei care au venit aici copii s-au întors ulterior ca specialiști, cercetători, scriitori, părinți și mentori pentru generațiile următoare.
„Anual vin aici 300-400 de spirite curioase, tineri de toate vârstele, la 33 de clase care demonstrează că școala trebuie să iasă dintre pereți. Mulți dintre acești 13.000 de participanți sunt acum angajați cercetători în multe instituții ale lumii. Mulți au venit copii, au crescut revenind aici, s-au căsătorit, iar acum revin cu copiii lor”, spune fondatorul Atlantykron.
De-a lungul anilor, Academia de Vară Atlantykron a beneficiat de sprijin logistic și instituțional din partea unor organizații precum Agenția Națională de Îmbunătățiri Funciare (ANIF), Serviciul de Telecomunicații Speciale (STS), Regia Națională a Pădurilor – Romsilva și Societatea Națională Nuclearelectrica (SNN), operatorul Centralei Nuclearoelectrice de la Cernavodă, care au contribuit inclusiv prin prezența unor specialiști în cadrul programelor educaționale. Unul dintre partenerii de bază și susținătorii tradiționali ai Atlantykron este Dyomedica, companie activă în domeniul dispozitivelor medicale și al tehnologiilor pentru sănătate.
De la hidrogen și energie eoliană la reactorul nuclear și energia viitorului
Una dintre temele centrale ale ediției a fost energia. Merită amintit că Societatea Națională Nuclearelectrica sprijină organizarea activităților Atlantykron de 37 de ani.
Participanții au discutat despre hidrogen, prin conferința susținută de Dr. Florin Păun, despre viitorul energiei nucleare alături de specialiști ai Nuclearelectrica și despre energia eoliană, prin atelierul „Cum îmblânzim vântul: de la o adiere la megawați”, realizat cu sprijinul Vestas.
Atelierul a transformat un concept aparent abstract într-o experiență accesibilă: participanții au urmărit traseul energiei, de la vânt și funcționarea turbinelor eoliene până la transformarea acesteia în electricitate și integrarea în rețea.
Prezența specialiștilor din domeniul nuclear a adus în discuție și experiența CNE Cernavodă, una dintre cele mai importante componente ale ecosistemului tehnologic din regiune.
Astfel, Atlantykron a continuat să lege două dimensiuni aparent diferite ale energiei: tehnologia matură, reprezentată de energia nucleară, și soluțiile emergente care pot defini tranziția energetică a următoarelor decenii.
Apa, schimbările climatice și lecțiile rezilienței
O altă temă importantă abordată în cadrul Atlantykron 2026 a fost relația dintre apă, schimbările climatice și capacitatea societății de adaptare la noile provocări. Insula ”Inelul de Piatră” care găzduiește Atlantykron se află în mijlocul Dunării. În conferința „Călătorii în lumea apei: crize, schimbări și reziliență”, Cristian Pitulice a propus o incursiune în universul uneia dintre cele mai valoroase resurse ale planetei, analizând atât vulnerabilitățile, cât și soluțiile pe care le avem la dispoziție.
Participanții au descoperit modul în care schimbările climatice influențează circuitul apei, de la perioadele de secetă și fenomenele meteorologice extreme până la impactul asupra comunităților, agriculturii și ecosistemelor.
Prin exemple concrete și perspective interdisciplinare, Cristian Pitulice a arătat că reziliența nu înseamnă doar capacitatea de a răspunde unei crize, ci și abilitatea de a anticipa schimbările și de a construi sisteme mai adaptabile și mai sustenabile. Educația, tehnologia și gestionarea responsabilă a resurselor au fost prezentate drept elemente-cheie pentru viitor.
Conferința a fost susținută cu sprijinul Aqua Carpatica, sprijin ce arată preocuparea companiilor atât față de noile provocări climatice, cât și interesul acestora pentru susținerea unor inițiative concrete în materie de reziliență.
Astfel, Atlantykron a adus în atenția participanților una dintre marile provocări ale secolului XXI, demonstrând că apa nu este doar sursa vieții, ci și un factor esențial pentru stabilitatea, dezvoltarea și reziliența societăților viitorului.
AI: de la teamă și fascinație la colaborare
Inteligența artificială a fost una dintre cele mai prezente teme ale ediției 2026.
De la cursurile de utilizare practică a AI, prompt engineering, generare de imagini și animații până la dezbaterile despre implicațiile etice și sociale ale inteligenței artificiale, participanții au fost invitați nu doar să vorbească despre AI, ci să o experimenteze.
Unul dintre mesajele recurente ale ediției a fost acela că inteligența artificială nu trebuie privită exclusiv ca un concurent al omului, ci poate deveni un instrument și un partener de lucru, dacă este înțeleasă și folosită responsabil.
Viorel Spînu a susținut conferința „AI-ul nu este un Google mai deștept. Ce este AI-ul de fapt și ce vrea el de la noi în 2026”, iar alte ateliere au explorat utilizarea inteligenței artificiale în educație, comunicare, artă și creație digitală.
În zona artistică, Eugen Demetercă și Alexandru-Ionuț Chiuță au contribuit la explorarea relației dintre tehnologie și creativitate, în timp ce Centrul pentru Studii Complexe a continuat experimentele sale de cercetare exploratorie și reflecție asupra viitorului.
Dincolo de Transformarea Ontologică: Cercetarea Exploratorie și Arhitectura Viitorului
Dacă secolul XX a fost secolul marilor răspunsuri, secolul XXI riscă să fie copleșit de o abundență de informații. În acest context, Dr. Ing. Florin Munteanu, președinte onorific al Centrului pentru Studii Complexe și mentor istoric al Academiei Atlantykron, propune o nouă revoluție a cunoașterii: cultivarea artei de a formula întrebări fertile și abordarea Realității dintr-o perspectivă informațională și transdisciplinară.
O nouă paradigmă: Modelul M4-Poiesis
Conferința a explorat ideile din volumul recent lansat, The Ontological Turn, o culegere de articole originale ce schițează o viziune nouă asupra sistemelor complexe. În centrul acestui demers se află modelul M4-Poiesis, unde patru piloni fundamentali — Măsură, Mișcare, Morfologie și Semnificație (Measure, Motion, Morphe, Meaning) — descriu arhitectura generativă a sistemelor și modul în care informația modelează structura, coerența și emergența prin fizică, biologie, cogniție și dinamică socio-economică.
Lucrarea reunește direcții inovatoare de cercetare exploratorie care redefinesc înțelegerea lumii:
Astfel, Realitatea nu este un ansamblu static, ci un proces informațional, dinamic și purtător de semnificație.
Colecția de articole reunite sub denumirea The Ontological Turn nu marchează doar finalul unui demers intelectual, ci devine o veritabilă arhitectură a întrebărilor. Cercetarea exploratorie devine astfel conectorul esențial între știința complexității, transdisciplinaritate, inteligența artificială și educația viitoarelor generații.
Privind retrospectiv cele 37 de ediții ale Atlantykron, insula s-a dovedit a fi un spațiu fără ziduri în care s-au cultivat curiozitatea și dialogul — un maraton-ștafetă în care fiecare generație moștenește răspunsurile trecutului pentru a pregăti următoarea serie de întrebări deschise.
Concluzia conferinței a fost că misiunea principală a Cercetării Exploratorii nu este să ofere ultimele răspunsuri, ci să pregătească următoarea generație de întrebări.
NASA, Artemis și visul de a ajunge mai departe
Cosmosul a rămas una dintre marile constante ale Atlantykronului.
Gen. (r) Dumitru-Dorin Prunariu, primul și singurul cosmonaut român, a revenit în dialog cu participanții printr-o teleconferință dedicată cosmosului ca laborator al viitorului.
”Pentru mine, Atlantykron este unul dintre acele locuri rare în care prietenia, curiozitatea și visul de viitor se întâlnesc firesc. Revin aici de ani de zile cu sentimentul că experiența pe care am acumulat-o poate aprinde în alții dorința de a privi mai departe, de a îndrăzni și de a-și construi propria traiectorie. Atlantykron este, pentru mine, o punte între generații și între vis și devenire”, declară Dumitru-Dorin Prunariu.
La rândul său, Ravi Prakash, inginer NASA Jet Propulsion Laboratory, a susținut tradiționala teleconferință NASA, devenită un moment emblematic al Atlantykronului încă din 2012, după amartizarea roverului Curiosity. În 2026, discuția a mers mai departe, către Artemis și viitorul explorării umane a Lunii, prin conferința „De la Curiosity la Artemis: povestea viitorului în construcție”.
Conferința a urmărit drumul parcurs de omenire de la primele misiuni robotice complexe către noi orizonturi ale explorării cosmice, evidențiind rolul esențial al inovației, colaborării internaționale și inteligenței artificiale în succesul proiectelor spațiale. Participanții au descoperit modul în care sistemele autonome, analiza datelor și tehnologiile avansate permit explorarea unor lumi aflate la sute de milioane de kilometri de Pământ.
Pornind de la experiența acumulată în cadrul programelor NASA dedicate planetei Marte, Ravi Prakash a explicat complexitatea proceselor de intrare în atmosferă, coborâre și aterizare a roverelor, considerate unele dintre cele mai dificile operațiuni inginerești realizate vreodată de omenire. Totodată, el a evidențiat modul în care inteligența artificială devine un partener indispensabil al cercetării spațiale, contribuind la luarea deciziilor, navigație și analiza volumelor uriașe de informații colectate de misiunile robotice.
Astfel, Atlantykron a oferit participanților o incursiune fascinantă în universul explorării spațiale contemporane, demonstrând că marile descoperiri ale viitorului se nasc la intersecția dintre curiozitatea umană, excelența inginerească și noile forme de inteligență care modelează deja lumea de mâine.
Prezența constantă a NASA pe insulă este una dintre cele mai spectaculoase dovezi ale transformării Atlantykronului: un proiect început cu corturi, cărți și pasiune pentru science-fiction a ajuns să pună, an de an, liceeni și studenți români în dialog direct cu oameni implicați în explorarea spațiului.
Un experiment neobișnuit: „să stăm de vorbă cu pădurea”
Unul dintre cele mai interesante proiecte ale ediției 2026 a fost dezvoltat de Centrul pentru Studii Complexe, în jurul ideii de cercetare exploratorie și al relației dintre om și natură.
Experimentul „De vorbă cu pădurea” a urmărit semnalele electrice transmise de plante și a transformat observația într-un proces de cercetare: uimire, întrebare, ipoteză, experiment, interpretare și, în final, o nouă întrebare.
În paralel, participanții au avut acces la ateliere de biodiversitate (susținut de Stațiunea Zoologică Marină Agigea), observații ale naturii, insecte, fotografie de wildlife și explorarea ecosistemelor.
Astfel, „Dincolo de limite” nu a însemnat doar depășirea limitelor tehnologice. A însemnat și încercarea de a înțelege mai bine ceea ce se află chiar lângă noi.
Mintea, corpul și întrebările despre om
Explorarea ființei umane: de la psihologie la autocunoaștere
O altă direcție importantă a ediției 2026 a fost explorarea ființei umane, a relației dintre minte, corp și dimensiunea interioară a persoanei. Prof. dr. Teodor Vasile, invitat special al Academiei Atlantykron de 25 de ani și unul dintre cei mai longevivi colaboratori ai proiectului, a adus și în acest an pe Insula Inelul de Piatră o perspectivă care completează în mod firesc preocupările științifice și tehnologice ale Academiei cu dimensiunea spirituală și a autocunoașterii.
Profesor asociat al Facultății de Psihologie și Științele Educației din cadrul Universității din București, Teodor Vasile a susținut conferința „Psihologia la frontierele cunoașterii. Omul definit prin relația duală minte-corp sau prin triada suflet-minte-corp? Ipoteze și argumente”, o invitație la reflecție asupra modului în care ne definim propria existență și asupra relației dintre dimensiunile fizică, psihică și spirituală ale ființei umane.
Programul său a inclus și workshopul „Autocunoaștere, dezvoltare personală și remodelare psihosomatică. Reconectarea creativă cu sinele și Universul”, prin care participanții au fost invitați să privească procesul de dezvoltare personală nu doar ca pe o acumulare de informații, ci ca pe o călătorie către propria interioritate, către echilibru și către o mai bună înțelegere a relației dintre om și mediul său.
Ca în fiecare an, Teodor Vasile a organizat și o sesiune de meditație și relaxare, devenită una dintre componentele apreciate ale programului Atlantykron. În liniștea insulei, departe de zgomotul și ritmul cotidian, participanții au avut astfel ocazia să își acorde un timp pentru liniștire, concentrare și reconectare cu sinele și cu natura.
Prin prezența sa constantă, de un sfert de secol, Teodor Vasile a contribuit la conturarea uneia dintre particularitățile Atlantykron: aceea că explorarea viitorului nu înseamnă doar cercetarea tehnologiilor și a universului exterior, ci și încercarea de a înțelege omul care va construi acest viitor.
În același timp, Prof. Dr. Radu Dop a propus o perspectivă asupra ființei umane „de la particulă la conștiință în era realității exponențiale”.
Au existat, de asemenea, cursuri de dezvoltare personală, comunicare, branding personal, educație și gândire critică.
La Atlantykron, viitorul nu este privit doar prin prisma tehnologiei. Întrebarea fundamentală rămâne: ce fel de oameni vom fi într-o lume în care tehnologia evoluează mai repede decât am fost obișnuiți?
Literatura SF, Nemira, Pavcon și generațiile care s-au întors pe insula
Cultura și literatura au avut, ca în fiecare an, un rol important.
Un moment cu puternică încărcătură simbolică a fost întâlnirea „De la Atlantykron la Nemira: 35 de ani de povești și de viitor”, susținută de scriitorii Florin Chirculescu și Marian Coman.
Pentru Marian Coman, revenirea pe insulă a avut și o puternică dimensiune personală. El a ajuns pentru prima dată la Atlantykron în 1993, la vârsta de 16 ani.
„Acolo am scris, mi-am făcut prieteni și mi-am trăit o parte din adolescență. Tot de acolo mi-am hrănit foamea de literatură, într-o vreme în care viitorul părea nesfârșit, iar poveștile puteau ține loc de hartă, când te rătăceai în propria viață”, a mărturisit scriitorul.
Povestea sa este, de fapt, povestea mai multor generații de atlantykroniști: copii și adolescenți care au descoperit aici literatura, știința sau arta și care au revenit ulterior ca scriitori, cercetători, profesori, părinți sau mentori.
Un alt moment important al componentei literare l-au reprezentat lansările Editurii Pavcon, care au adus pe insulă peste zece volume și autorii acestora, într-o serie de întâlniri dedicate literaturii science-fiction și imaginarului speculativ. Cărțile și dialogurile cu scriitorii au continuat tradiția Atlantykron de a transforma SF-ul într-un punct de plecare pentru discuții despre societate, tehnologie, viitor și condiția umană.
Arta a ieșit din galerii și a venit în mijlocul naturii
Pictura, fotografia, creația digitală și sculptura au completat programul științific.
Expoziția „Basm”, semnată de Gabriel Grosu, a transformat spațiul insulei într-o galerie de artă în aer liber, iar atelierul de fotografie coordonat de Adrian Dedu i-a provocat pe participanți să privească natura cu alți ochi.
Heather Anderson, venită din Statele Unite, a propus ateliere în care fotografia și arta s-au întâlnit cu natura: tehnica cyanotype, prin care participanții au realizat imprimeuri botanice fără aparat foto, dar și „Nebula in a Jar”, o experiență artistică inspirată de univers și nebuloase.
În același timp, pictura, sculptura și proiectele de creație digitală au continuat să demonstreze că, la Atlantykron, arta și tehnologia nu sunt lumi separate.
SkillUP 18+: meseriile de astăzi, meseriile viitorului și oamenii de mâine
În cadrul Atlantykron 2026, Asociația pentru Tineret și Evoluție (ATE) a prezentat SkillUP 18+, un program educațional care pornește de la o întrebare pe care, mai devreme sau mai târziu, și-o pune orice tânăr: ce voi face mai departe și cum aleg într-o lume care se schimbă atât de repede?
SkillUP 18+ aduce împreună meseriile de astăzi și meseriile viitorului. Inteligența artificială, robotica și noile tehnologii vor crea profesii pe care astăzi abia începem să ni le imaginăm. Dar, în același timp, multe dintre meseriile pe care le cunoaștem deja nu vor dispărea, ci se vor transforma și vor continua să aibă nevoie de oameni bine pregătiți. Programul încurajează educația, finalizarea liceului și promovarea Bacalaureatului, dar încearcă și să schimbe o idee veche: o meserie nu înseamnă că ai ales mai puțin. Făcută foarte bine, poate deveni o carieră, o pasiune și chiar propriul tău business.
La Atlantykron a început și etapa-pilot a Barometrului SkillUP 18+, prin chestionare și discuții directe cu tineri și părinți. Programul vrea să afle cum văd ei educația, meseriile, alegerea unei cariere, antreprenoriatul și schimbările aduse de tehnologie. În etapele următoare, SkillUP 18+ își propune să îi aducă pe tineri mai aproape de lumea reală a muncii: să întâlnească profesioniști, să intre în companii și fabrici, să vadă cum arată o zi adevărată de lucru și să descopere profesii despre care poate nu știau aproape nimic.
„Nu vrem să le spunem tinerilor ce meserie să aleagă. Vrem să-i ajutăm să descopere câte drumuri au, de fapt. Îi încurajăm să învețe, să își ia Bacalaureatul, să urmeze o facultate dacă aceasta este alegerea potrivită pentru ei, dar și să nu mai privească meseriile prin lentila generațiilor trecute. Lumea se schimbă și, odată cu ea, se schimbă și felul în care vom munci. Cred că rolul educației nu este doar să pregătească un tânăr pentru o profesie, ci să pregătească omul care va trebui să trăiască și să muncească în ambele lumi: în lumea meseriilor de astăzi și în cea a meseriilor viitorului. Un om care să aibă curajul să învețe, să se adapteze și, dacă într-o zi va fi nevoie, să o ia pe un drum nou. Pentru noi, și asta înseamnă educație.”, a declarat Maria Socea, președintele Asociației pentru Tineret și Evoluție.
Sateliții de pe insulă și din spațiu, comunicații de radioamatori la marginea universului, supraviețuire, sport și aventură
Atmosfera de pe insulă nu a fost dominată doar de conferințe.
Atelierele RadioȘtiința au adus din nou împreună copii, tineri și seniori pasionați de comunicațiile prin radio terestre, maritime și spațiale. Participanții au putut descoperi lumea comunicațiilor prin unde radio motivați de trecereile peste insulă ale satelitul românesc EMISAR care a transmis din spațiu, mesajul despre Atlantykron în toată lumea. Un salt tehnologic extraordinar prezentat pe insulă care demonstrează profesionalism, pasiune și atașament pentru valorile Atlantykron, locul unde noutatea și tehnologia de vârf se prezintă la fiecare ediție. Cursurile de radioamatori începători au dat aripi spre cunoaștere și a oferit orientare profesională timpurie către meseriile viitorului pentru cei mai curioși dintre participanți. Colaborarea cu Heather Anderson W8GEM a produs un plus de diversitate și experiment prin temele din radioamatorism realizate alături de RadioȘtiința astfel încât programul a fost extrem de concentrat și atractiv.
Activități nautice pe Dunăre
Clubul Nautic Român a fost din nou prezent la Atlantykron, extinzând experiența Academiei și dincolo de malul insulei, prin activități nautice desfășurate pe Dunăre, sub îndrumarea instructorilor autorizați. Programul a inclus cursuri de inițiere, ștafete și expediții cu caiacele, dar și activități menite să dezvolte spiritul de aventură, încrederea în propriile forțe, disciplina, fair-play-ul și capacitatea de orientare și supraviețuire pe apă. Un punct de atracție l-a constituit velierul de mici dimensiuni „Noe”, prin intermediul căruia copiii au putut descoperi, într-un mod accesibil și ludic, principiile navigației cu pânze.
Activitățile Atlantykron redate de drone
Dronele au fost prezente și discret, manevrate de profesioniști, au făcut ca nici o zonă de pe insulă să nu rămână nefotografiată iar înregistrările video realizate din unghiuri aproape imposibile au demonstrat îndemânarea operatorilor acolo unde și participanți la cursuri visează să ajungă! Atelierul „Vectorul dincolo de Orizont”, coordonat de colonelul în rezervă Ștefan Marian, a repropus incursiunea în lumea sistemelor aeriene fără pilot și a tehnologiilor care permit observarea, înțelegerea și conectarea cu spații aflate la distanțe tot mai mari.
Natură, aventură și experiențe pentru toate vârstele
Relu Nica a coordonat atelierele dedicate supraviețuirii în natură, în timp ce activitățile sportive și nautice, jocurile și experiențele în aer liber au completat programul Academiei, oferind participanților ocazia de a învăța prin experiență directă și de a-și testa spiritul de echipă și capacitatea de adaptare.
Cunoaștere practică și educație pentru situații de urgență
Un partener important de-a lungul anilor ai proiectului a fost Serviciul de Ambulanță București-Ilfov (SABIF), implicat în funcție de ediție ca partener de suport, sponsor și furnizor de asistență medicală, dar și prin cursuri și activități de prim ajutor pentru participanți. Prezența sa se înscrie în componenta practică și educațională a Atlantykron, unde cunoștințele sunt menite să poată fi aplicate în situații reale.
Sunetul care leagă întreaga insula
Atmosfera de la Atlantykron nu ar fi completă fără infrastructura tehnică ce susține conferințele, spectacolele și întâlnirile de seară. Echipa tehnică de sunet, coordonată de Mihai Manea „Croco”, unul dintre cunoscuții ingineri de sunet din România, cu o bogată experiență alături de artiști români și internaționali, a asigurat componenta audio a evenimentelor desfășurate pe insulă.
Mintea umană, performanța și jocul ca instrument de învățare
O altă componentă a ediției 2026 a fost dedicată explorării minții, performanței și mecanismelor de învățare. Rareș Chelmuș, coach, Master Practician NLP și antreprenor, a propus participanților o perspectivă asupra modului în care funcționează mintea umană și asupra dezvoltării potențialului personal și profesional, prin proiectele sale SolarMind și The Upgrade.
Jocurile, între creativitate, strategie și tehnologie
Componenta ludică și creativă a fost susținută și de Vladimir Bănuță, absolvent al Facultății de Communication and Emerging Media din cadrul SNSPA, trainer de tabletop games, creator al scenariului de joc „Dagon: The Descent”, editor online pentru Știință & Tehnică și reporter al Televiziunii Române pentru emisiunea „AI idee?” de la TVR 2. La Atlantykron, jocul devine astfel nu doar divertisment, ci și un instrument de explorare a imaginației, strategiei și interacțiunii dintre oameni.
Seri de muzică sub cerul Dunării
Tradițional, serile Atlantykron au adus participanților nu doar conferințe și ateliere, ci și momente artistice care au completat atmosfera unică a insulei. În amfiteatrul natural de pe ostrovul „Inelul de Piatră”, muzica a devenit un limbaj comun între generații, îmbinând energia contemporană cu spiritul liber al Academiei.
Un moment special a fost concertul susținut de Dora Gaitanovici, una dintre cele mai apreciate artiste ale noii generații din muzica alternativă românească. Cu o prezență scenică remarcabilă și un univers sonor în care rockul modern se întâlnește cu influențe inspirate din folclorul și mitologia românească, Dora a oferit participanților un spectacol intens și emoționant, perfect integrat în atmosfera magică a insulei. De asemenea, câteva seri muzicale au fost completate de trupa ”Sigur că da”.
Atlantykron, locul în care oamenii se întorc
Poate cea mai bună măsură a succesului unei ediții Atlantykron nu este numărul de conferințe sau de ateliere, ci numărul celor care, după ce au plecat, își doresc să se întoarcă.
Unul dintre participanții care a revenit în acest an este Adrian Dedu, prezent pentru a 11-a oară consecutiv pe insulă. În timpul ediției, el a susținut un curs despre fotografia animalelor și, după curs, a petrecut ore întregi în natură, încercând să fotografieze pescărașii albastri pe care îi auzise în apropierea taberei.
Această imagine este, poate, una dintre cele mai reprezentative pentru Atlantykron: după ce vorbești despre știință, îți vine să cercetezi; după ce vorbești despre fotografie, iei aparatul și pleci în natură; după ce auzi despre cosmos, privești cerul; după ce asculți despre viitor, începi să te întrebi ce poți face tu pentru a-l construi.
O școală fără ziduri, după 37 de ani
În 1989 a fost o debarcare de câteva ore. În 1990 a apărut tabăra propriu-zisă, iar în anii următori proiectul a crescut, s-a internaționalizat și s-a transformat într-o Academie de Vară.
În 1999, insula a fost martora eclipsei totale de Soare. În 2001, Atlantykron a găzduit Eurocon, Convenția Europeană de Science Fiction. Din 2002, proiectul a devenit oficial Academie de Vară, pe măsură ce ideile și temele abordate au depășit granițele literaturii SF și au intrat în zona științei, tehnologiei, culturii și futurologiei.
Astăzi, după 37 de ediții, Atlantykron continuă să fie un experiment educațional unic.
„Am spus povești copiilor… Apoi i-am pus pe ei să inventeze”, spune Alexandru Mironov, rezumând astfel filosofia care a stat la baza proiectului încă de la început.
Viitorul Atlantykron: dincolo de limite
Ediția 2026 s-a încheiat, dar întrebările au rămas.
Cum vom produce energia viitorului? Cum vom colabora cu inteligența artificială? Cum vom explora Luna și mai departe? Cum vom proteja biodiversitatea? Cum se va schimba educația? Cum vom înțelege mai bine relația dintre minte, corp și tehnologie? Și, mai ales, ce fel de societate vom construi?
Atlantykron nu își propune să ofere toate răspunsurile. Își propune să-i învețe pe oameni să pună întrebări mai bune.
Poate că acesta este și sensul adevărat al temei „Orizonturi. Dincolo de limite”.
Pentru că, pe insula de la Capidava, limitele nu sunt ziduri pe care trebuie neapărat să le dărâmi. Uneori sunt doar granițele propriului mod de a gândi.
Iar o dată pe an, timp de opt zile, câteva sute de oameni vin pe această insulă să le mute puțin mai departe.
Atlantykron 2026 s-a încheiat. Călătoria, însă, continuă.
Lista și subiectul conferințelor pot fi consultate AICI.
Cursurile oferite în 2025 de lectori și instructori voluntari AICI.
Echipa de organizare a Academiei Atlantykron este formată din Sorin Repanovici (coordonator general, președintele Asociației Atlantykron), Maria Socea (președintele Asociației pentru Tineret și Evoluție), Nicolae Dobre (director tehnic şi de logistică, secretarul general al Asociației Atlantykron), Cristian Panfilov (director tehnic şi de logistică, membru al Asociației Atlantykron), Daniel Părcălăbescu și Valentin Armeanu (membri al echipei de organizare și ai Asociației Atlantykron), Gabriel Grosu (coordonatorul programului de Arte Vizuale din cadrul Asociației Atlantykron), Cristina Repanovici (coordonator înscrieri, logistică și arte vizuale), Gabriela (Repanovici) Calinciuc (Coordonare promovare media virtual, membru al Asociației Atlantykron), Alexandru Calinciuc (Coordonator tehnic, mentenanță IT), Alexandru Dumitra (coordonator programe sportive), Mihai Oprea (coordonator IT, multimedia, conferinţe invitaţi virtuali), Traian Bădulescu (purtător de cuvânt al Academiei Atlantykron și al Asociației Atlantykron), Mihai Manea „Croco” (directorul de imagine și sunet al Academiei Atlantykron, membru al Asociației Atlantykron), Henri Victor de Hillerin (Responsabil cu sistemele de inginerie sunet și imagine), Dr. Hetea D. Nicolae Alin (coordonator oficial al activităților medicale) și Victor Olteanu (logistică).
Lectorii și instructorii Academiei Atlantykron 2026 sunt: Eugen Demetercă și Alexandru-Ionuț Chiuță, instructori ai atelierelor de Comunicare, Artă și Inteligență Artificială; Viorel Spînu, lector al atelierului de Inteligență Artificială și sisteme inteligente; scriitorul și profesorul Aurel Cărășel, coordonatorul programului de activități literare și culturale; Petrică Stolnicu (YO9RIJ), instructor și lector al atelierului de radiocomunicații terestre, maritime și spațiale; Daniela Mironov Bănuță, lector în comunicare, branding personal și dezvoltare profesională; Heather Anderson, președinte al World Genesis Foundation și lector invitat în domeniul dezvoltării personale și educației; Col (R) Ștefan Marian, atelierul „Vectorul dincolo de Orizont”, Emanuel Ștefan Baltag, biolog și lector al atelierelor dedicate biodiversității și naturii; Alina Maria Stolnicu, entomolog și instructor al cursului „Aripi dincolo de orizonturi”; Antonio Doncea, biolog și lector în cadrul atelierelor de explorare a biodiversității; Relu Nica, instructor și lector al atelierului de supraviețuire; Constantin D. Pavel – scriitorul, directorul editurii Pavcon, Adrian Dedu, inginer în cybersecurity și fotograf de wildlife, instructor al atelierului de fotografie și fotograful oficial al Academiei Atlantykron; Gabriel Grosu, instructor al atelierului de pictură; Eugen Danciu, Director Tehnic Centrul pentru Studii Complexe, unul dintre coordonatorii Laboratorului de Cercetare Exploratorie; Anca Berlo, Instructor, Cafeneaua Filosofică, Comunicare Strategică – Centrul pentru Studii Complexe; Emil Canciu, Director al Echipei Executive al Centrului pentru Studii Complexe
unul dintre coordonatorii Laboratorului de Cercetare Exploratorie; Sorana Scorțea, instructor în cadrul atelierului de pictură; Cristina Dinu, artist sculptor și instructor al atelierului de sculptură; Dr. Bogdan Mihăilescu, lector al cursului „De la textul literar la scenariul cinematografic”; Dorlin Alessandra Vasile, instructor al atelierului de dezvoltare personală pentru adolescenți; Vladimir Bănuță și Alexandru Lis, lectori în cadrul atelierelor de creație digitală, jocuri și lumi interactive; Matei Ferseta, instructor junior pentru programele de știință și tehnologie; Tiberiu Ionescu, instructor junior pentru programele și activitățile sportive; Alexandru Dumitra, coordonator și instructor al programului de activități sportive și al cursului „Cum îmblânzim vântul: de la adiere la megawați”.
Alături de aceștia, la Atlantykron 2026 vor susține conferințe și prezentări speciale numeroși invitați din domeniile științei, tehnologiei, explorării spațiale, educației, culturii și dezvoltării personale, continuând tradiția interdisciplinară care definește Academia Atlantykron de peste trei decenii.
Atlantykron nu ar exista fără sprijinul unor instituții, organizații sau companii. Dintre acestea, amintim de Serviciul de Telecomunicații Speciale (STS), Agenția Națională de Îmbunătățiri Funciare (ANIF), Regia Națională a Pădurilor (Romsilva) prin Direcția Silvică Constanța, Primăriile orașului Cernavoda și a comunei Topalu. De asemenea, parteneri oficiali sunt Dyomedica CND, Societatea Nuclearelectrica SA, ONCO Systems – Lifesaving Technologies, Profi, Vestas iar susținători sunt Wisdom Art LLC, Aqua Carpatica, Civitas, Benq, Elcomex, Societatea de Salvare din București.
