În primăvara anului 1816, oamenii din emisfera nordică așteptau cu nerăbdare căldura Soarelui. În schimb, au avut parte de o iarnă interminabilă. Iulie a adus viscol și îngheț în America de Nord și Europa, recoltele s-au compromis aproape complet, iar cerul a rămas acoperit de o pâclă cenușie, difuză. Anul 1816 a intrat în istorie drept „Anul fără vară” sau „anul în care lumea a înghețat de frig”.
Cauza acestui dezastru climatic s-a aflat la zeci de mii de kilometri depărtare, pe insula Sumbawa din Indonezia de azi. În aprilie 1815, vulcanul Tambora a erupt devastator. A fost cea mai puternică erupție vulcanică din istoria scrisă a omenirii, clasificată cu gradul 7 pe Indicele de Explosivitate Vulcanică.
Coloana de cenușă și gaze a urcat până în stratosferă. Vulcanul a aruncat în atmosferă zeci de milioane de tone de dioxid de sulf, care s-au combinat cu vaporii de apă și au format un văl uriaș de aerosoli de acid sulfuric. Acest „scut” invizibil a reflectat razele Soarelui înapoi în spațiu, provocând o scădere dramatică a temperaturilor globale cu aproximativ 0,4 – 0,7 grade Celsius (iar în anumite regiuni din Europa și America de Nord, cu peste 3 grade Celsius.
Consecințele erupției:
Foamete globală: Înghețul din iunie și iulie a distrus culturile de cereale, iar ploile neîncetate au putrezit legumele în pământ. Prețurile la hrană au explodat, provocând revolte și foamete extremă.
Crize sociale și epidemii: Malnutriția a slăbit populația, deschizând drumul pentru epidemii grave de tifos în Europa și holeră în Asia.
Nașterea unui monstru literar: Din cauza vremii ploioase și întunecate din Elveția, un grup de scriitori izolați într-o vilă de lângă Lacul Leman a provocat un concurs de povești de groază. Așa a scris Mary Shelley celebrul roman Frankenstein.
Invenția bicicletei: Lipsa hranei a dus la sacrificarea masivă a cailor. Căutând o alternativă de transport fără animale, Karl Drais a inventat „mașina de alergat” (Draisine), strămoșul bicicletei moderne.
„Anul fără vară” rămâne una dintre cele mai dure lecții despre cât de vulnerabilă este civilizația umană în fața forțelor neîmblânzite ale naturii.
