Nicolae Titulescu a fost și va rămâne în istorie ca fiind cel mai mare diplomat pe care l-a dat vreodată România. Totuși, se spune, că în „spatele unui bărbat de succes stă o femeie puternică”, iar Caterina Titulescu, soția diplomatului, nu a făcut excepția. Iubirea dintre cei doi a fost asumată, puternică, care a avut respectul ca piatră de temelie.
Pe lângă faptul că a avut o carieră de excepție, Nicolae Titulescu a fost și un om cu o viață personală împlinită, datorită căsătoriei sale cu Caterina Titulescu, o femeie cu o personalitate puternică și o înțelegere profundă a politicilor soțului ei.
Nicolae și Caterina s-au întâlnit în anul 1906, când el era deja un diplomat de marcă, iar ea era o tânără frumoasă și educată. Ecaterina (cunoscută Catrina) Titulescu „provenea dintr-o familie de boieri din Roșiorii de Vede si era considerata un arbitru al elegantei”, spunea istoricul craiovean Toma Rădulescu.
Cei doi s-au îndrăgostit rapid și au decis să se căsătorească un an mai târziu. Deși Caterina era o femeie independentă și puternică, ea a fost mereu alături de Nicolae în toate momentele importante ale vieții sale.
Împreună, cei doi au avut o viață intensă și plină de evenimente. În calitate de diplomat, Nicolae a călătorit în toată lumea, iar Caterina l-a însoțit în multe dintre aceste călătorii. Ea a fost mereu alături de el, oferindu-i sprijin și consiliere în momentele dificile.
Caterina a jucat un rol important și în cariera politică a soțului ei. Ea a fost o femeie inteligentă și cultă, care a înțeles și a susținut viziunea politică a lui Nicolae. În calitate de soție a unui diplomat și politician, Caterina a avut acces la cercuri importante de putere și a folosit această influență pentru a ajuta cauzele în care credea. Se spune că Ecaterina Titulescu era prima persoană care asculta discursurile celebre ale soțului.
Din păcate, povestea de iubire dintre Nicolae și Caterina Titulescu a fost una scurtă. Nicolae a murit în 1941, la vârsta de 57 de ani, din cauza unei boli misterioase, la Cannes, unde se afla în exil. Caterina a murit la câțiva ani dupa Nicolae Titulescu, iar in testamentul sau a specificat faptul ca ramasitele lor pamantesti sa nu fie aduse in Romania decat dupa caderea regimului comunist. S-a respectat dorinta acesteia, numai că in tara au fost aduse doar cele ale lui Nicolae Titulescu, nu și rămășițele sale.
