De-a lungul timpului, în data de 26 martie au avut loc mai multe evenimente importante care au schimbat soarta omenirii. La noi în țară, în această zi este sărbătorită prăznuirea Soborului... citește tot
Hans Christian Andersen a fost unul dintre cei cunoscuți scriitori europeni. Printre cele mai celebre povești ale sale se numără „Crăiasa Zăpezii”, „Mica sirenă” sau „Rățușca cea urâtă”. Puțin dintre cititorii săi știu că Hans Christian Andersen a fost un adevărat personaj și în afara basmelor sale.
Hans Christian Andersen era cunoscut în breasla scriitorilor danezi că nu avea deloc grijă de hainele sale. Pentru acest obicei, Andersen era aspru criticat.
Se spune că, la un moment dat, un trecător l-a oprit pe Andersen pe stradă şi l-a întrebat cu sarcasm: „Acest obiect mizer de pe capul dumitale se numeşte pălărie?”.
Andersen nu s-a lăsat intimidat și i-a răspuns acestuia cu ironie: „Dar acest obiect mizer de sub pălăria dumitale se numeşte cap?”.
În anul 1841, Hans Christian Andersen a făcut o călătorie în Turcia și casă prin Dobrogea urmând cursul Dunării. La Orșova rămâne un timp în carantină unde scrie „Femeia Valahă” pe care o publică ceva mai târziu în volumul „Bazarul unui poet”;
„În anul 1841, scriitorul danez H.C. Andersen, venind de la Constantinopol pentru a merge prin Viena în Olanda, s-a oprit la Constanţa, de unde şi-a urmat drumul la Cernavodă, pe uscat, evitând astfel ocolul de câteva zile de la gurile Dunării. El considera lacul Carasu ca un canal prin care Traian a putut uni Dunărea cu Marea Neagră. Peste tot întâlneşte ruine şi multă sărăcie. La o cafenea, câţiva turci şedeau întinşi, fumându-şi ciubucele şi sorbindu-şi cafelele, nepăsători;pe stradă, alţii, grozav de zdrenţuiţi, adunau gunoaie ca să facă focul. Lângă oraş a văzut urmele valului lui Traian. Cât putea privi în jur nu vedea decât marea sau o stepă imensă, nici o casă, nici un fum de la vreo şiră de lemne a unui cioban, nici o turmă de vite, nici un punct manifestând viaţă. Totul era o câmpie verde fără de sfârşit”, a relatat Aurelia Lăpuşan în lucrarea „Medgidia Carasu” detalii despre vizita scriitorului în spațiul carpato-danubiano-pontic.
