„Struțul” de odinioară. Povestea păsării Moa, un simbol al Noii Zeelande dispărut după venirea oamenilor

de: Claudiu Petrișor
07 07. 2025
moaaa
Moa

În inima Pacificului de Sud, pe insulele izolate ale Noii Zeelande, a existat odată o pasăre uriașă și enigmatică, cunoscută sub numele de moa. Acest gigant zburător — sau mai bine zis, ne-zburător — a fost unul dintre cele mai impresionante exemple de faună endemică de pe glob. Cu o înălțime de până la 3,6 metri și o greutate de peste 200 de kilograme, moa a dominat ecosistemele Noii Zeelande timp de mii de ani, până când sosirea oamenilor a dus la dispariția sa completă într-un interval de timp surprinzător de scurt.

O relicvă a unei lumi pierdute

Moa făcea parte dintr-o familie numită Dinornithidae, care cuprindea nouă specii diferite. Toate erau incapabile să zboare, o trăsătură evolutivă comună în rândul păsărilor din insulele lipsite de prădători naturali mari. În lipsa mamiferelor carnivore, moa s-a adaptat la viața pe sol, hrănindu-se cu frunze, fructe, crengi și semințe. Era un erbivor pașnic, dar uriaș, comparabil cu un cerb în comportament, dar cu aspectul inconfundabil al unei păsări preistorice.

Prădătorul suprem: vulturul Haast

Singurul prădător natural al păsării moa era vulturul Haast (Hieraaetus moorei), o pasăre de pradă de dimensiuni impresionante, cu o anvergură de peste 3 metri și gheare capabile să străpungă carnea groasă a moalelor adulte. Relația dintre aceste două specii a fost un echilibru ecologic perfect până la un moment-cheie în istorie: sosirea oamenilor.

O dispariție rapidă

Oamenii au ajuns în Noua Zeelandă în jurul anului 1300, cel mai probabil din Polinezia. Cunoscători ai oceanului, dar și vânători iscusiți, primii maori au descoperit în moa o sursă de hrană ușor accesibilă. Lipsită de teamă față de oameni și incapabilă să fugă rapid, moa a devenit o țintă ideală. În doar câteva sute de ani – un timp infim la scara evoluției – toate cele nouă specii de moa au fost vânate până la extincție.

Dispariția moa a avut un efect în lanț. Odată ce prada sa principală a fost eliminată, vulturul Haast a pierit și el. Ecosistemul Noii Zeelande a fost schimbat pentru totdeauna.

Moștenirea unei păsări legendare

Astăzi, moa trăiește doar în legende, povești și în fosilele păstrate cu grijă în muzeele din Noua Zeelandă. Pentru maori, moa are un loc important în mitologie, fiind deseori menționat în tradițiile orale. Descoperirile arheologice — ouă de moa, oase, unelte din oase — oferă dovezi clare ale interacțiunii dintre oameni și aceste păsări colosale.

Deși moa nu mai există, povestea sa rămâne un simbol al fragilității naturii în fața impactului uman. Este o lecție despre echilibrul delicat al ecosistemelor izolate și despre responsabilitatea noastră de a proteja speciile care încă mai trăiesc.